Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Mascaraua XY (II)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 13 Ianuarie 2016
CLICK AICI pentru a CITI Mascaraua XY (I) Ce auzi în troleibuze, în plimbare, între blocuri.../ decât searbede discuţii despre sex, „sarmale reci”? – N-au habar că şansa moare, că se programează şocuri/ şi că se politizează soarta vinului în beci!/...Patru rândunici pe sârmă am...că am furat o sârmă/ să…
Mascaraua XY (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 12 Ianuarie 2016
Dacă-l urmăreşti (vreodată) cum vehiculează limba/ de stejar, salcâm, jugastru, frasin, carpen şi agud,/ şi cum dă (din mâna stângă) să arate că un timp a/ fost silit să se ascundă în metroul de Adjud,/ cum îşi laudă trecutul mai dihai ca M. Viteazul,/ cum îl pupă guşterimea, de ţi-i…
Oleacă de dulce postrevoluţionar (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 11 Ianuarie 2016
Dară, înc-o dată dară, cine este vinovatul/ că v-aţi uns cu „oceni plohoi” şi vă scârţâie „krivatul”?/ că vă îmbrăcaţi „rubaşka” şi că vi se vede aia/ când urlaţi „mî hocim vostok” şi vă devoraţi tigaia?/ cine a vota infernul, frâna, împăratul roşu?/ cine i-a suflat găinii libidoul şi cocoşul?/…
Oleacă de dulce postrevoluţionar (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 09 Ianuarie 2016
Dar ce zgomot se aude? triluri lungi de păsărele?.../ Nu-i nimic: pe sub fereastră trece visurile mele!//... Şchioape sunt... au fost... (odată!)... drepte, lungi, frumoase, zvelte/ până când le transformară impostorii în unelte;/ până când şobolănimea le-a scos unghiile, ochii.../ şi cu labele păroase le-au cotrobăit sub rochii;/ până când…
Un ateu, doi poeţi şi un prozator
Scris de Ion Zimbru Vineri, 08 Ianuarie 2016
Nu vrea să plece. Nici de-al naibii nu vrea să se ducă. Nici în ruptul capului nu se dă dus. Orice argument este de prisos. Nici o ameninţare şi nici o mustrare nu-l poate determina să-şi ia inima-n dinţi şi picioarele de-a spinarea... şi să-şi urmeze calea. Cică nu-i convine.…
Bucuriada copiilor săraci (pastel contemporan)
Scris de Ion Zimbru Joi, 07 Ianuarie 2016
Moto: "Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă." (Octavian Paler) Mamă, câte oase are porcul din Alimentară!/ Uite ce măsline grase putrezesc în galantar!/…
Ultima găină şi ultima amantă
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 06 Ianuarie 2016
Te mai suport şi luna asta...şi - după aia - plec la gară...!... Aş renunţa chiar mai devreme, însă n-am ban pentru bilet... m-am săturat să stau ca prostul cu ochii pe săpun şi sfoară, să-i spun amantei c-o s-ajungă tot fată „mare” pe afet!... Desigur, este o greşeală pe…
Letz go!!! (rechizitoriu şi reproş)
Scris de Ion Zimbru Marți, 05 Ianuarie 2016
Unde-ai făcut Revelionul, amanta mea cu trei niveluri?... (eşti prea parşivă şi sublimă ca să-ţi reziste vrun dârlău)... Mi-ai sigilat entuziasmul şi uşile de la mezeluri... şi ai plecat în Campobasso, fără să spui măcar „letz go”! Te doare-n cot că (pentru tine) mă ţine pe uscat... nevasta, mă suspectează…
Uite capra!...Nu e capra!... (harta-pale)
Scris de Ion Zimbru Luni, 04 Ianuarie 2016
Două puncte verticale (:)...şi porneşte-nşiruire de minciuni şi bazaconii despre viaţă, despre moarte, despre rău şi despre bine, despre ştire şi neştire, despre una, despre alta...fără foarte, şi cu foarte! Uneltire şi urzeală...dare-n stambă, dare-n cale, cale-n dare, hocus-pocus într-un bâlci, abracadabra, măscărici, babilonie cu trompete şi chimvale... hai, sesam...hai,…
Să nu umbli niciodată la timp!
Scris de Ion Zimbru Joi, 31 Decembrie 2015
Atunci, mi se părea foarte departe până Acolo. Aşa de departe mi se părea, încât nici nu credeam că există acest Acolo. Mi se părea departe în lungime, dar şi în timp. Încercam să ajung măcar cu gândul, dar dădeam peste imposibil. Deseori, şi în joacă, însă şi în serios,…
Îmi aduce aminte că a uitat ceva
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 30 Decembrie 2015
Demult, sora mea, Dimineaţa, a trecut de amiază. A trecut aşa, fără să mai spună cuiva, fără să se laude, fără să ceară ceva la schimb sau drept plată şi răsplată pentru această izbândă. A trecut de amiază, dar nu-şi numără dimineţile niciodată. Şi numai eu pot să-i spun, dacă…
Ca mâine vine primăvara (singura şansă) [II]
Scris de Ion Zimbru Marți, 29 Decembrie 2015
CLICK AICI, pentru a citi PRIMA PARTE Ca mâine vine primăvara.../ şi-om face uz de toate cele din mila Domnului lăsate/ în jurul munţilor Carpaţi: sape şi coase, pârghii, simţuri,/ legi, argumente, jucărele... să auzim dacă muscoiul/ strigă „nu vrem, nu ne mai daţi”! Să auzim dacă ciracii/ cestei scârboase…
Ca mâine vine primăvara (singura şansă) [I]
Scris de Ion Zimbru Luni, 28 Decembrie 2015
Ca mâine vine primăvara,/ ca mâine musca dă din coate ca să ajungă suverană/ şi controloare pe gunoi, va suge sângele zăpezii,/ va linge oase de ce date, iar noi ne vom striga, din moarte, toţi voievozii, înapoi! Sosi-va domnul Alexandru/ cel Bun, să vadă eşafodul? Desigur! Oare ne va…
Colind (La mulţi ani!... şi Leru-i ler!)
Scris de Ion Zimbru Joi, 24 Decembrie 2015
Înveliţi-v-amintirea cu ştergare de lumină, spuneţi-vă (gândul/fapta) pomului de moş Crăciun... de răspuns şi de zăpadă vă colindă luna plină şi un dor închis afară, undeva, într-un cătun! Deschideţi-vă fereastra, să vedeţi colindătorii, s-auziţi copii cu lacrimi printre stele de hârtii... ei nu ştiu cum trece viaţa, cum e frig…
Viaţa în metru Antic (observaţii preliminare)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 23 Decembrie 2015
Prefaţă Şi se anunţă brumă... şi se mai/ anunţă un turnir de crizanteme!/ aşteaptă lănci şi mai aşteaptă cai.../ şi eu - heraldul gloriei supreme!// Cuprins Ia floarea aceasta rănită în toate războaiele dinaintea şi din timpul Vechiului Testament, în toate războaiele din timpul Noului Testament, în toate războaiele ne/justificate…
E primăvară... cum n-o să mai fie niciodată (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 22 Decembrie 2015
După cum ziceam în ziarul de ieri, mama merge în vizită la Marghioala, fata ei vitregă şi sora mea aşijderea, să vadă cum se comportă găina pe ouă, cloşca pe care i-o dăduse cu o săptămână în urmă. Nu bate la poartă, că poarta lipseşte de acasă. Strigă. Nu răspunde…
E primăvară...cum n-o să mai fie niciodată (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 21 Decembrie 2015
Sora mea vitregă are casă-n vârful dealului. După ce i-a murit bărbatul strivit de tractor în fundul râpii, a început s-o ducă şi mai rău. N-are aproape de nici unele şi nici nu dă semne că ar vrea să aibă, adică să se întrebuinţeze cum femeile din cest cătun binecuvântat…
Mirare şi tămăduire în faţa Spitalului Judeţean
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 19 Decembrie 2015
Mă aflu pe-un hol din Spitalul Judeţean. Pe-un hol lung şi descurajator. Şi plin ochi cu suferinţă. Aştept trei doctori în medicină. Care nu (mai) vin. Ori vin, dar n-am eu răbdare. N-am răbdare pentru că am trei afecţiuni/defecţiuni principale: una mecanică, una electrică şi una atomică. Şi încă nu…
Canale, canalii şi iepuri de câmp
Scris de Ion Zimbru Vineri, 18 Decembrie 2015
Eugen n-a existat. A existat numai un IUG şi o Centrală Navală, acolo, tocmai la periferia gândirii normale...unde Partidul Comunist al Uniunii Sovietice se întâlneşte cu Partidul Comunist Român, să oţelească seceri şi ciocane...unde nişte ape manipulate de-alde Costică se opresc de mizerie şi de ruşine, chiar dacă Agenţia pentru…
O femeie mortală mă studiază pe fereastră
Scris de Ion Zimbru Joi, 17 Decembrie 2015
Sunt acasă, în casa părinţilor mei, în odaia cea micuţă, cu ferestruică înspre cel mai frumos Răsărit. Citesc pe-ndelete „Corbul” lui Edgar Allan Poe, în sublima traducere a lui Ştefan Augustin-Doinaş. Citesc acest poem al destrămării şi al descompunerii, al halucinaţiei şi al deznădăjduirii, al resemnării, dar şi al visării…
Cinci scrisori deschise (în memoria scriitorului Viorel Ştefănescu)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 16 Decembrie 2015
Se năruie oglinda...şi Zeii intră-n stânci./ Cresc aripile Tainei şi putrezeşte Cina./ Ce negură se lasă de-acum tocmai atunci!.../ Sunt iarbă până unde a ostenit Lumina!// Vine iarna peste mine, cu şenile de zăpadă./ Mi se-nfige-n creier Crucea subţiindu-se de ploi./ Am trecut de primul viscol, care-a vrut să mă…
Balastiera
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Decembrie 2015
Regretul meu este egal cu părerea de rău a anului care se duce. E o năstruşnicie normală acest sfârşit. Unii oameni se distrează. Unii oameni plâng. Eu mă visez balastieră din care muşcă lopata şi târnăcopul. Îmi visez şi toţi prietenii din care muşcă gloria şi nebunia. Mă visez desenând…
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (VII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 14 Decembrie 2015
Şi mâncăm! Şi se satură toţi şi toate din blidul mamei! Şi păsările! Şi animalele! Şi se face vreme şi timp de plecare! Sărut mâinile Mamei! Sărut mâinile Mumei şi-l îmbrăţişez pe Silvan! Lupii şi căprioarele şi iepurii şi vulpile şi mistreţii şi bursucii... rămân în pădure, care-ncotro, să-şi urmeze…
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (VI)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 12 Decembrie 2015
Sărut mâinile mamei şi mă aşez pe covorul de frunze, faţă-n faţă cu ea! Când să încep a mânca din strachina cu chişleag, dinspre inima codrului apare Muma Pădurii, bucuroasă, sănătoasă şi însoţită de fiul ei, Silvan! În spatele lor, un lup! Şi zeci şi sute de păsări! Şi căprioare!…
