Să (nu) te-ntorci...întoarcerea-i un semn/ al slăbiciunii (ne)(di)simulate, e un ajuns la capăt, un regret/ că mai frumos de-atâta nu se poate! Să (nu) te-ntorci...întoarcerea-i un fel/ de-a (re)cunoaşte falsul şi păcatul (in)toleranţei până la sfârşit,/ când cade raiul şi se nalţă iadul! Să (nu) te-ntorci...întoarcerea-i judeţ/ fără clemenţă pentru…
(!) nu cred că nu se poate să se-ntâmple/ şi nu mă mint că nu-i adevărat, nici nu regret şi nici nu sper nimica/ din (ne)păsarea lui emcepătrat (!) (!) o stare (in)credibilă de masă:/ micul dejun, dejunul, cina...toată în sensul unic al eternităţii/ (s)puse-n viteză logică pătrată (!) (!)…
(despre Soare și Lună) şi chiar în această secundă mi-am adus aminte de mama: vine tocmai dinspre soare(şi)lună-apune, adică tocmai dinspre eternitate, vine frumoasă şi blândă şi singură şi repede ca o minune, clopotul (se) bate singur, de bucurie şi de mirare şi de admirare (se) bate, tot satul iese…
ce somn adânc, ce somn adânc/ mi s-a făcut în ochiul stâng ce somn înalt, ce somn înalt/ mi s-a făcut în celălalt ce vis frumos, ce vis frumos/ am început de sus în jos ce vis în plus, ce vis în plus/ am început de jos în sus şi…
nu las nici o urmă-n urmă,/ tot şterg, nu vreau să se ştie c-am furat o clipă albă/ dintr-o neagră veşnicie şi-am umplut-o cu nimicuri,/ amăgiri şi baliverne cu minciuni (ne)vertebrate/ şi scălâmbăieli moderne, până când biata secundă/ a spus că nu mai suportă clocotul din carotidă/ şi îngheţul din…
şi nu mai vreau să nu mai ştiu/ că nu mai vrea să nu mai ştie despre ce-a fost când nu eram/ doi despărţiţi de veşnicie - şi nu mai pot să nu mai văd/ că nu mai poate să nu vadă cum nu mai zbor şi nu mai merg/…
ascultaţi-mă, tovarăşi/ de frumos şi vis: locul cesta-i totdeauna/ gratis şi deschis, are timp să ne primească/ mult şi berechet, n-are nici o îndoială/ şi nici un secret !!!ne primeşte cu lumină/ şi cuvânt de psalm şi cu pâine şi cu sare,/ serios şi calm, noi suntem cu stea în…
nu am trecut, nici viitor,/ ci numai cred că mi se pare c-am fost şi c-am să fiu cândva/ un oarecine-oarecare prezent acolo... ş-am să spun:/ şi eu, de azi, am înainte şi am şi înapoi, şi eu/ am tot ce vreau şi se cuprinde între un punct fără nimic/…
Motto:"un rob şi o roabă printre robi şi printre roabe/ nu se despart niciodată/ nu se despart decât în silabe" - (Iolanda Cremene) (!) ne împărţim unul la altul corespunzător vitezei de propagare a iubirii cu numărător şi numitor ca doi oameni care ştiu de ce şi cum şi cât…
(!) mai trece pe drumuri căruţa cu mere adusă de-un cal şi-un sărac fără bici nu cumpără nimeni şi nimeni nu cere şi n-o să mai vină vreodată pe-aici (!) (!) la porţi ies mirese ca nişte garoafe sfinţite cu lacrimi de mire moldav s-aude aproape aproape aproape un greier…
Să luăm aminte Acum, cât mai avem în Suflet oleacă de Iubire, cât ne mai putem uimi de-o Ploaie şi de-un Curcubeu: hai să dăm Pământului o altă Strălucire şi să-l uităm în mijlocul Singurătăţii, adică unde l-a lăsat Dumnezeu, fiindcă n-a fost vreodată şi n-o să fie al tău…
despre-nceput s-au scris atâtea/ la fel ca şi despre sfârşit că se putea să nu mai vină/ îns-amândouă au venit şi sunt continuu în stare/ sunt compatibile şi demne de rostul lor în necuprinsul/ plin cu nimicuri şi cu semne şi vin mereu cu nepăsare/ n-aceeaşi clipă in/validă pure şi…
ce ŞOPOTE umblă n-adâncuri/ - trimise de când şi de unde nu ştie sau ştie-nsetatul - / de APĂ cu viaţă şi moarte: e DAT şi miracol şi milă,/ dar nu se cunosc amănunte - n-adânc nu există aproape,/ n-adânc nu există departe !!! n-adâncul de jos, bunăoară.../ n-adâncul de…
ascultă, fă, (ne)cugetato:/ să nu te mai gândeşti la mine, să nu mă mai visezi vreodată,/ să-ţi iasă chipul meu din cap, eşti o urâtă, eşti o proastă,/ însă te legi de orişicine, îmi spui vârtos, în orice clipă,/ că de prezenţa ta nu scap (!) ascultă, fă, (ne)cugetato:/ am…
acum deschid abecedarul de atunci - parcă deschid o carte veche cu porunci, parcă mă văd în banca mea,/ cu ochii înspre dumneata, cum te ascult cu vorbe tainice şi lungi despre ce-a fost, despre ce este şi va fi frumos şi sfânt în orice noapte şi-orice zi, despre candoare…
nişte ţărani se duc la vale/ - nişte ţărani foarte puţini - iar eu îi strig să se întoarne/ căci fără ei n-am rădăcini !!! fără ei ţara se răstoarnă,/ se-mpiedică şi dă în gropi, greierii plâng lângă vioare/ şi licuricii sunt miopi !!! absenţa lor pecetluieşte/ tristeţea bobului de…
îţi mulţumesc distinsă doamnă/ ce pot să fac ce pot să spun mă pun pe focul amăgirii/ mă scad şi cred că mă adun îmi lustruiesc vremelnicia/ prin care trec mut surd şi chior îmi număr steaua fără nume/ cred că mă-nalţ însă cobor mă joc şi pun pariu pe…
nici nu regret şi nici nu sper:/ aşa mă protejez de moarte - suntem convivi întru vecie,/ tovarăşi drepţi, la cataramă, la rău, la bine... fiecare/ chiar s-ar jertfi, la o adică, numai să fie în folosul/ aproapelui, când se abate pe casa noastră vro furtună/ şi răscoleşte şi destramă…
Îmi umblă prin minte momentul/ sublim, de la prima muşcare, atunci, pe imaşul cu greieri,/ cu vaci şi viţei la-ntâmplare, când viaţa-mi părea bagatelă/ şi floare de câmp la ureche, când mintea-mi fugea prin coclauri,/ ca vaca muşcată de streche! Îmi umblă şi-mi face aleanuri/ şi pofte mai dulci, mai…
îţi mulţumesc pentru că mi-ai umplut ulciorul şi pentru că ai stat sub sub același cer, alăturea de mine, până când mi-am potolit cea mai lungă şi cumplită sete, până când am înţeles că un astfel de bine este egal cu smulgerea din braţele celei care se repede să-şi domolească…
STÂLP DE ILUMINAT PUBLICUL, stă continuu şi singur şi neobservat din zori până-n seară, dar nu se văicăreşte niciodată, nu ştie decât că trebuie să nu moară, nu ştie decât că trebuie să-și facă datoria fără vro răsplată, nu cere nici de foame, nici de sete – nici măcar nu…
Ce plop înalt! – dacă mă sui în el,/ ajung la cer, buimac şi mititel! E cerul unu! – strigi din urma mea – / mai ai de mers în sus şi-ncă ceva! Şi-ncă ceva – şi dau de cerul doi.../ abia mai văd cărarea înapoi!) La cerul trei, încep…
(!) toată viaţa ai scris şi ai dat lucrare scrisă la scriere, adică la scrierile scriitorilor pe care i-ai citit, însă niciodată nu ai putut să treci pragul clasei următoare, şi niciodată n-ai aflat de ce se sinucid cei care se sinucid, şi de ce trăiesc mult cei care nu…
(!) mai mult ca sigur, vine dinspre partea de sud a moldovei de nord şi-mi bate la poartă şi-mi spune că trebuie chiar acum să mă pregătesc şi să mă gătesc şi să iscălesc primul acord cu direcţia şi sensul ultimului drum fără de care nu se poate nădăjdui şi…
Pagina 34 din 119