ACOLO (cel mai simplu adverb de loc)

Scris de Joi, 04 August 2022

(!) acolo, în satul cu greieri desculţi/ prin boabe de rouă, îs ochii curaţi ca izvorul cel vechi/ sub luna cea nouă (!) (!) acolo, în satul cu ghiers nemurit/ în pomi şi-n cătină, fântânile toate au păsări de cuib/ sub luna cea plină (!) (!) acolo, în satul cu…
(!) doamnă-mbătătoare dulce MĂTĂCIUNE, te aştept - de-o viaţă - să ajungi la poartă măcar o secundă - numai tu-(mi) poţi spune dacă este VIE sau dacă e MOARTĂ greaua mea UITARE tocmai de ATUNCEA, când eram alături ş-auzeam cum CRUCEA mă striga pe drumuri ca să nu mă PIARDĂ,…
(!) am să te smulg din timpul cel ETERN şi-am să te-(a)duc într-o VREMELNICIE, unde-ai să fii mai mult decât a fost tot ce-ai crezut c-o fi să (nu) mai fie (!) (!) am să-ţi arăt ce face-un VALŢ nocturn când i se-ntâmplă sfânta DĂNŢUIRE a noastră şi a celor…
La prima întâlnire cu mofturile tale te las fără cuvinte, te dau cu baclavale şi te mănânc, frumoaso, pe toată şi încet, chiar dacă mi se pleacă şi mor de diabet! La prima întâlnire - mâine, la fix... ce zici? - jucăm toată ciuleandra, jucăm şi bambilici, mâncăm sarailie, măcriş,…
Ce corp didactic ai, frumoasă doamnă, de pus în ramă, de laborator, de pipăit cu ochii şi cu palma, încet, mereu, gramatical, uşor! Cu dumneavoastră, doamnă profesoară, în catalog vor fi doar note mari, deştepţii toţi vor face 13... 14... şi vor sticli de dor, sub ochelari! Şi proştii, chiar…
Cât sacrificiu-ntru perfecţiune cu doi actori... atât... ce să ascundă când piesa (nu)-i pe placul tuturor - extaz şi agonie-ntr-o secundă?! Divină şi demonică lucrare - joc de-ntremat şi destrămat la vise... aplauze... urlări... fluierături... şi uneltiri năprasnice-n culise!Poftiţi, vă rog... poftiţi în caruselulcu tot ne/viul pus la încercare -…
Misterioase şi spăimântătoare sunt ceste frumuseţi ne/hotărâte, într-un flagrant/spectacol in/util - O MASCĂ PLÂNGE ȘI O MASCĂ RÂDE! Şi-n ce decor şi stil... şi-n ce costume se desfăşoară zilnic, fără plată, se înfăşoară-n roluri, fără trac... din totdeauna... şi de niciodată! Ce scenă... şi ce scene şi tablouri în ceastă…
(!) vreau să te văd... şi nu pot să adorm de-atâta şi atâta AŞTEPTARE, dar te visez - cu ochii mari, deschişi - în viaţa şi în moartea următoare, aşa, ca şi cum (n)-ai fi fost oricând fir scump, de borangic, de levănţică, lumină călăuză-n cercul trist al VEŞNICIEI CU…

VEDERE din IAD (q.e.d.)

Scris de Marți, 26 Iulie 2022

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"(!) am crezut că mă visează Maria din poghiazurile şi din cotruţele Copilăriei rămase printre Leagăne şi Morminte, în satul cel cu vro trei Fântâni şi cu vro câteva Case, în satul cel fără Înapoi şi Înainte, în satul cel cu Schit fără…
Motto: ”frumoaso,/ ți-s ochii-așa de negri încât seara,/ când stau culcat cu capu-n poala ta,/ îmi pare că ochii tăi adânci sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste văi/ și peste munți/ și peste șesuri/ acoperind pământul c-o mare de-ntuneric/ - așa-s de negri ochii tăi,/ lumina mea” -…
!) şi ştiu, şi vreau, şi pot, şi am, şi n-am... şi zic: ce Cald ar fi, dacă n-ar fi aşa de Frig, iar Visul Vieţii ce adânc/ ar fi, dac-aş putea să-l plâng pe micul Tot, dar şi pe marele Nimic (!) (!) am încercat de mii şi mii…
Cred c-ai auzit, NE/VINOVATO: pentru tine sufletul îmi arde, tu mă mai des/cânţi n-această lume, dincoace de leagăn şi de moarte! Cred că ai văzut, NE/VINOVATO, cum se-ntâmplă fluturele-n floare şi cum piere-ncet, încet, încet pentru că nu poate să mai zboare! Cred că ai trăit, NE/VINOVATO, ce înseamnă aşteptare-n…
Eu - când gândesc la Mama - îmi aşez pe Suflet cea mai lungă Liniştire, cum cântul Ciocârliei în amiez mângâie Grâul cu desăvârşire şi-i miră Macii până înfloresc drept Paznici ai Cuibarelor de unde aud cum se întâmplă sub Ceresc viaţa şi moartea Primelor secunde! Eu - când gândesc…
(!) pe marginea CĂRĂRII din/spre tine/ sunt lacrimi fără glas, și rugăciuni,la capete-s biserici care-așteaptă,/ și clopote pe care să le sunicând vii sau când te duci în căutarea/ timpului tău amestecat cu-al meu,s-audă începutul și sfârșitul/ unde-i stăpân și iartă Dumnezeu -și unde totul stă într-o secundă,/ sub semnul…
(!) atunci, demult, acolo, într-un sat cu oameni câţi încap într-o căruţă, am fost alcătuit ş-am învăţat: mamă, plug, tată, dor, mămăliguţă, respect, grâu, cer, izvor, mirare, bun, sacralitate, mântuire, muncă şi râs şi plâns şi gând că pot să spun cum toate cestea-s date să mi-ajungă până la capăt…
Şi toată Viaţa, în fiecare Secundă, m-am suit într-o Carte, dar am auzit şi am văzut şi am învăţat ce înseamnă Departe de cei care-s Puri şi Simpli şi Tandri şi Aproape, adicătelea dincoace-dincoace de CELE CINCI APE! Am râs şi am plâns cât toate Secetele şi Ploile din Univers,…
Nu mă grăbesc, nu am Nimica de ajuns,sunt Lămurit fără-ntrebare şi răspuns:nu e nimica mai înalt/ şi-adânc şi grav, rece şi calddecât să ştiu Nimic în Plus, Nimic în Plus!Nu mă grăbesc nici o Clipită, nici un Pas,nici înapoi, nici înainte - am rămasşi-o să rămân în urma mea,/ nu…
(!) visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală - eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude…
Motto:"iar câinele - prieten bun cu luna/ - ham! ham!... păzește fluierul de os;/tot mai bătrân, ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos,/să aibă apă cine-o fi să vină/ în urma lui, pe singurul pogon/ -e vinovat... și n-are nici o vină:/ ion în sat e poreclit ion"…
(!) era frig şi vânt şi zăpadă cât poate ochiul şi gândul să încapă - veniseră foarte mulţi oameni s-o plângă şi s-o ducă la groapă (!) (!) veniseră din sus şi din jos, din satul ei, din satul meu, din alte sate - se uitau la ea cum tace…
(!) o, Doamne, câţi Fluturi de Lampă/ aşteaptă pornirea Luminii -nu au nici Astâmpăr, nici Foame,/ nici Sete, nici Somn, nici Răbdare,nici Milă nu au, şi nici Teamă/ - Nimica nu-i poate întoarcedin Visul şi Gândul şi Zborul/ spre Moartea cea Mică sau Mare (!)(!) nu cred că există vro…
Ce nalt este dorul de mama,/ oriunde, oricum şi oricând aş fi...nu-i nimica, în lumea/ aiasta, mai viu şi mai sfânt! Ce drept este dorul de mama,/ şi aprig, şi mult mai adânc decât adâncirea din suflet/ când ochii n-o văd şi o plâng! Ce lung este dorul de mama,/…
(!) la început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede (!) (!) apoi – distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete – a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit din Întâmplare, şi iar, şi iar – (ne)rod, (ne)drept – / Sămânţă de Continuare (!) (!) sigur că da…
(!) ori poate-ntr-o clipă de silă/ m-a dat demiurgul drept hrană pământului lacom... ori poate/ vro steauă pletoasă, golană a vrut să mă lepede-n grabă,/ din sânu-i cu ţâţe inapte, să scap de-o poreclă naivă/ din cest univers: papă-lapte (!) (!) ori poate-ntr-o clipă de lene/ am fost azvârlit la-ntâmplare,…
Pagina 31 din 121