!) şi ştiu, şi vreau, şi pot, şi am, şi n-am... şi zic: ce Cald ar fi, dacă n-ar fi aşa de Frig, iar Visul Vieţii ce adânc/ ar fi, dac-aş putea să-l plâng pe micul Tot, dar şi pe marele Nimic (!) (!) am încercat de mii şi mii…
Cred c-ai auzit, NE/VINOVATO: pentru tine sufletul îmi arde, tu mă mai des/cânţi n-această lume, dincoace de leagăn şi de moarte! Cred că ai văzut, NE/VINOVATO, cum se-ntâmplă fluturele-n floare şi cum piere-ncet, încet, încet pentru că nu poate să mai zboare! Cred că ai trăit, NE/VINOVATO, ce înseamnă aşteptare-n…
Eu - când gândesc la Mama - îmi aşez pe Suflet cea mai lungă Liniştire, cum cântul Ciocârliei în amiez mângâie Grâul cu desăvârşire şi-i miră Macii până înfloresc drept Paznici ai Cuibarelor de unde aud cum se întâmplă sub Ceresc viaţa şi moartea Primelor secunde! Eu - când gândesc…
(!) pe marginea CĂRĂRII din/spre tine/ sunt lacrimi fără glas, și rugăciuni,la capete-s biserici care-așteaptă,/ și clopote pe care să le sunicând vii sau când te duci în căutarea/ timpului tău amestecat cu-al meu,s-audă începutul și sfârșitul/ unde-i stăpân și iartă Dumnezeu -și unde totul stă într-o secundă,/ sub semnul…
(!) atunci, demult, acolo, într-un sat cu oameni câţi încap într-o căruţă, am fost alcătuit ş-am învăţat: mamă, plug, tată, dor, mămăliguţă, respect, grâu, cer, izvor, mirare, bun, sacralitate, mântuire, muncă şi râs şi plâns şi gând că pot să spun cum toate cestea-s date să mi-ajungă până la capăt…
Şi toată Viaţa, în fiecare Secundă, m-am suit într-o Carte, dar am auzit şi am văzut şi am învăţat ce înseamnă Departe de cei care-s Puri şi Simpli şi Tandri şi Aproape, adicătelea dincoace-dincoace de CELE CINCI APE! Am râs şi am plâns cât toate Secetele şi Ploile din Univers,…
Nu mă grăbesc, nu am Nimica de ajuns,sunt Lămurit fără-ntrebare şi răspuns:nu e nimica mai înalt/ şi-adânc şi grav, rece şi calddecât să ştiu Nimic în Plus, Nimic în Plus!Nu mă grăbesc nici o Clipită, nici un Pas,nici înapoi, nici înainte - am rămasşi-o să rămân în urma mea,/ nu…
(!) visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală - eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude…
Motto:"iar câinele - prieten bun cu luna/ - ham! ham!... păzește fluierul de os;/tot mai bătrân, ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos,/să aibă apă cine-o fi să vină/ în urma lui, pe singurul pogon/ -e vinovat... și n-are nici o vină:/ ion în sat e poreclit ion"…
(!) era frig şi vânt şi zăpadă cât poate ochiul şi gândul să încapă - veniseră foarte mulţi oameni s-o plângă şi s-o ducă la groapă (!) (!) veniseră din sus şi din jos, din satul ei, din satul meu, din alte sate - se uitau la ea cum tace…
(!) o, Doamne, câţi Fluturi de Lampă/ aşteaptă pornirea Luminii -nu au nici Astâmpăr, nici Foame,/ nici Sete, nici Somn, nici Răbdare,nici Milă nu au, şi nici Teamă/ - Nimica nu-i poate întoarcedin Visul şi Gândul şi Zborul/ spre Moartea cea Mică sau Mare (!)(!) nu cred că există vro…
Ce nalt este dorul de mama,/ oriunde, oricum şi oricând aş fi...nu-i nimica, în lumea/ aiasta, mai viu şi mai sfânt! Ce drept este dorul de mama,/ şi aprig, şi mult mai adânc decât adâncirea din suflet/ când ochii n-o văd şi o plâng! Ce lung este dorul de mama,/…
(!) la început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede (!) (!) apoi – distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete – a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit din Întâmplare, şi iar, şi iar – (ne)rod, (ne)drept – / Sămânţă de Continuare (!) (!) sigur că da…
(!) ori poate-ntr-o clipă de silă/ m-a dat demiurgul drept hrană pământului lacom... ori poate/ vro steauă pletoasă, golană a vrut să mă lepede-n grabă,/ din sânu-i cu ţâţe inapte, să scap de-o poreclă naivă/ din cest univers: papă-lapte (!) (!) ori poate-ntr-o clipă de lene/ am fost azvârlit la-ntâmplare,…
Bună dimineața, draga noastră Marie: bate Lumina la poartă și ne întreabă despre tine,și noi o primim în ogradă, și-i dăm dulceață de cireșe amare,și ea zice că vrea să te mângâie pe frunte,să te trezești numai lângă ce și numai lângă cinecrede că ești cea mai frumoasă dintre cele…
Mai mult de-atâta nu se poate/ - chiar şi atâta e destul - şi chiar şi-aşa, se poate spune:/ am fost hulpav, viclean, fudul, am tot pândit - la drumul mare - / caleşti cu zâne fără rost, să le dau timp, să le dau farmec,/ pâine şi sare şi-adăpost,…
Stă şi aşteaptă-n în sicriu/ - e gata pentru panahidă -câţiva gropari se plictisesc,/ blestemă, râgâie şi-njurăfiindcă n-au timp de pierdut,/ vor să termine şi să-nchidă,să plece-n crucea mamei lor,/ la un pahar cu băutură -doar sunt năpăstuiţi ca noi,/ bătuţi de timpuri şi de vremuri -nu ai cum să…
(!) într-un Târziu/ iau ce-a rămas mai Devreme, foarte Puţin,/ Sfânt... şi te rog să mi-ajungă până-n Hotar,/ unde Trecutul mă teme cu-n Viitor/ trist cât e Moartea de Lungă (!) (!) n-am Încotro.../ n-am decât Drumul pe care cred că tu-l ştii/ de la FACEREA lumii, Marie - merg,…
Tu vezi cum Păsările-n zbor,/ ca nişte Cruci, se pierd în Zare, parcă se duc spre-un Veci de Veci/ plin cu seminţe şi cuibare? se duc şi se întorc mereu,/ să ne descânte, să ne-ncânte cu viersul binecuvântat,/ chiar dac-au aripile frânte? chiar dacă n-au ce da la pui,/ n-ai…
N-am învăţat nimic-nimic alt ceva de la prea straşnic răbdătoarea Maică-mea, decât să-mi ţin Cuvântul dat/ la Subiect, la Predicat - altfel, în veac N-am să nu Am ce regreta! Am ascultat, am înţeles şi-am scris frumos cuvântul Dat la cel de Sus, la cel de Jos, şi l-am cetit…
(!) deseară vin la tine să te rog ce n-am avut curaj să spun vreodată: hai să tăcem şi hai să facem foc pentru iubirea noastră îngheţată (!) (!) să facem loc - în suflet şi în trup - (de)săvârşirii noastre următoare: şi sub deasupra, şi deasupra sub, şi ceai-descântec…
(!) mâine - poimâine - va să fie-un ieri, cum ieri - alaltăieri - era un mâine, cum "dai" este un fel altfel să "ceri" când gândul ne/milos miroase-a pâine (!) (!) ieri a fost astăzi - cum să (nu)-nţeleg această (ne)greşită perfidie a timpului amarnic, surd şi sec, mut…
(!) bună dimineaţa umblă prin livadă şi-mi alungă somnul ultimului vis, mă şi ocărăşte, mă şi dă afară şi-mi culege mărul (mărul interzis) (!) (!) multe mere roşii, foarte multe mere ia... şi lasă pomul singur, trist, puţin, şi le tăinuieşte azi, după amiază, după cum dă samă şarpele divin…
Mă uit în jur, silabisesc [să (nu) se ştie]: es-te fru-mos, foar-te fru-mos!...Frumos şi rar, îmbătrâneşte papagalu-n colivie, iar eu degeaba-mbătrânesc în calendar! Mărturisesc: n-am învăţat să-i dau mâncare acestei păsări, cestui zbor să-i dau deschis, cestei minuni să-i cer oleacă de iertare! Nu i-am cerut, n-am ascultat-o, nu i-am…
Pagina 30 din 120