Cu sau fără zgură, halda de la Combinat trebuie închisă în 2014. Exploatarea materialelor de aici va fi interzisă, iar pe locul cu pricina trebuie plantate… panseluţe.
Pe de-o parte, zeci de milioane de tone de zgură care ar putea fi folosite în infrastructură (pentru drumuri sau în construcţii) ar rămâne astfel inutilizabile. Pe de alta, până acum, halda a fost folosită haotic, iar urmările sunt dureroase.
Halda de zgură de la Combinat moare, dar nu se predă. O masă rotundă organizată de către reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi şi la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor de mediu, ai comunităţii locale şi ai ONG-urilor de profil a demonstrat încă o dată că subiectul este unul cât se poate de sensibil.
Asta cu atât mai mult cu cât acum vorbim despre termene-limită şi despre lichidarea muntelui de steril.
Se ştie deja faptul că ArcelorMittal a stopat depozitarea la haldă din 2007 şi a început să folosească un procedeu de granulare a acestor deşeuri pe care le comercializează mai apoi.
De asemenea, activitatea de exploatare a fierului vechi a fost cedată, trei firme ocupându-se acum în mod sistematizat de acest lucru. Mai precis, halda a început să fie exploatată precum o mină de suprafaţă, în terase, de la vârf către bază.
Problema cea mai delicată este aceea că, în mare parte, aceste firme nu fac decât exploatarea fierului vechi, nu şi a zgurilor. Acestea au fost doar câteva date tehnice prezentate de către oficiali ai Combinatului, în deschiderea mesei rotunde de ieri.
Discuţia s-a încins în momentul în care au apărut trimiteri la autorizaţia de mediu şi la durata de viaţă a muntelui de zgură.
Termenul-limită şi îngroparea comorii
Autorizaţia integrată de mediu în baza căreia ArcelorMittal Galaţi poate funcţiona prevede că halda trebuie închisă definitiv în 2014.
Dacă întreaga cantitate de zgură nu va putea fi extrasă şi utilizată (lucru evident, aproape imposibil) atunci geografia locului va rămâne modificată pe vecie, asta pentru că, teoretic vorbind, halda trebuie acoperită cu pământ şi ecologizată, iar exploatarea ei va deveni imposibilă.
Şeful Gărzii de Mediu, Mihai Turcu, a reamintit acest lucru, precizând că este vorba despre o prevedere clară a autorizaţiei şi care nu poate fi negociată.
În acest moment, managerul de resurse umane al ArcelorMittal, Ionel Borş, a replicat spunând că din punctul său de vedere ar fi nevoie de o derogare, de o prelungire a acestui termen, pentru că este evident că nu se va putea extrage întreaga cantitate de zgură, iar un material care poate fi util va rămâne îngropat.
„Mi se pare o măsură, a cui o fi, care nu cred că e aplicată peste tot în lume. Dacă avem într-adevăr în haldă materiale care pot fi utilizate, până la eliminarea efectivă a acestui munte trebuie să lucrăm. Nu văd rostul ca cineva să ne ceară să oprim orice activitate, când, probabil, acolo avem o bogăţie...”, a susţinut Ionel Borş.
Acesta a continuat spunând că în haldă sunt 50 - 60 de milioane de tone de steril, care s-ar putea folosi în infrastructură, salvându-se astfel alte exploatări care produc pagube mediului înconjurător.
„Astăzi, pentru infrastructură se foloseşte piatră de râu, de munte, care poate însemna distrugerea naturii. Nu înţeleg de ce să nu folosim această resursă, zgura, până la capăt? De ce este necesar să punem o barieră în anul 2014? E o chestiune de dezbatere”, a precizat Ionel Borş, precizând că este vorba despre o opinie personală, şi nu de una oficială.
Argumentele folosite de către cei de la Combinat pentru o eventuală prelungire a termenului prevăzut în autorizaţie nu au contat foarte mult în viziunea comisarului şef al Gărzii de Mediu Galaţi, care a precizat că o asemenea propunere nu se poate discuta la un astfel de nivel.
„Aici va trebui să întreprindeţi o acţiune la nivelul guvernului şi să cereţi o prelungire de termen. Această discuţie ne depăşeşte. Pentru noi, închidere, înseamnă că acolo nu se mai umblă”, a încercat să conchidă Mihai Turcu.
Tardiv şi inexplicabil
Discuţiile pe această temă au continuat, însă, pentru că simpla închidere lasă nerezolvate multe probleme. De ce se discută abia acum despre cât de utilă ar putea fi această zgură? De ce halda a fost lăsată să se extindă şi să însemne o mină de aur pentru „scormonitorii” după fier vechi?
Actuala conducere a Combinatului a putut veni cu explicaţii doar pentru câteva din aceste probleme.
„Vom face ceea ce legea ne cere să facem, dar putem discuta despre aceste lucruri cu autorităţile. Dacă aceste discuţii rămân fără rezultat, asta este. Nu ştiu de ce în trecut s-a procedat aşa”, a declarat CEO al Combinatului, Thierry LeGall.
O scurtă istorie a enormităţii de lângă balta Mălina, o bucată din povestea naşterii unui monstru cu care acum pare imposibil de luptat a oferit Ionel Borş:
„Înainte de 2000, România nu a avut nevoie de fier vechi. Era atâta fier vechi aici că puteai face ce voiai cu el. În cei 40 de ani de comunism, pe când exportul fierului vechi nu era liberalizat, aveam aici atât de mult încât...”.
„Vagoane întregi, locomotive... când venea Ceauşescu în vizită la Galaţi se trânteau toate acolo. Nimeni nu întreba nimic. De aia avem acum un milion de tone de fier vechi acolo, fier peste care este pusă zgura”.
Acesta a continuat cu încă o explicaţie care pare a fi dureros de adevărată:
„În Vest, conceptul de recuperare există de 40 de ani, în vreme ce la noi a apărut doar de zece ani. E simplu!”, a încheiat sec Ionel Borş.
Toate discuţiile legate de Halda de Zgură s-au încheiat cu promisiunea că întâlniri de acest fel se vor organiza trimestrial, urmând a fi discutate aspecte importante legate de mediu, ori alte subiecte.
Comuna – pagubă colaterală
La discuţii a participat şi primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, care a spus că activitatea Combinatului afectează, implicit, şi viaţa comunei Şendreni.
S-a discutat aici de împădurire şi trebuie spus că s-a făcut doar pe partea de est, şi trebuie să aveţi în vedere şi partea de vest, cea mai afectată. Primarul a mai spus că halda nu se mai află acum la cinci kilometri de Movileni, nici la trei, ci la aproximativ un kilometru.
Astfel, administraţia Combinatului trebuie să fie conştientă de lucrul acesta, că se află pe teritoriul comunei sale şi că ar trebui să achite taxele şi impozitele la Şendreni.
Tot primarul a vorbit şi de faptul că iazurile tehnologice Mălina, aflate pe teritoriul comunei sale, sunt declarate luciuri de apă şi sunt scutite de impozit. Lucru incorect în opinia edilului, care a spus că ar trebui perceput impozit la bugetul comunei sale.
„Cer o soluţie comună pentru rezolvarea problemelor legate de achitarea acestor taxe şi solicit acordarea gratuită a unei cantităţi de zgură care să poată fi folosită la repararea drumurilor din comună”, a spus primarul din Şendreni.
