Lunile iulie-iulie 2010 ne-au reamintit, a câta oară?, că suntem tot la mâna naturii. Debitele tripletei Dunăre, Siret, Prut, ape ce se întâlnesc la Galaţi, ne-au făcut să stăm iarăşi cu sufletul la gură, să fim în stare de asediu. Au fost viituri importante pe toate cele trei cursuri de apă amintite, care au atins, pe alocuri şi în anumite perioade, cote istorice, s-au purtat lupte crâncene.
Din fericire, de data aceasta, cel puţin pe raza judeţului nostru, apele n-au mai rupt digurile. Deznodământul a fost unul fericit, dar simţim încă fiorii şi teama pe care ni le-au strecurat în suflet viiturile. Tocmai de aceea, acum, când apele curg liniştite în matca lor, este momentul să ne gândim ce vom face la anul, dacă natura ne va da, din nou de lucru.
Vrem să ştim ce, cum şi cât se face, pentru ca viitoarea confruntare cu viiturile de pe cursurile amintite să nu ne mai dea emoţii. Tocmai de aceea, am purtat o discuţie cu ing. Aurica Ciornei (FOTO 2), inginerul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi.
Nu intrăm în detaliile luptei cu apele din această vară, deşi inginerul Aurica Ciornei consideră că de aici ar trebui pornit, mai exact, de la realitatea, că, astă-vară, în ciuda problemelor grele apărute, n-a căzut niciun dig în judeţul nostru.
„Asta înseamnă că planurile noastre de apărare au fost corect făcute, în condiţiile în care, în alte zone, s-au rupt diguri după diguri. Nu există durere mai mare decât să lupţi zi şi noapte şi apoi lucrările pe care le faci să fie spulberate de ape. Acesta este cel mai rău lucru ce i se poate întâmpla unui gospodar de ape”, ne preciza Aurica Ciornei.
Şefa SGA Galaţi a făcut această remarcă după ce am întrebat-o de ce nu sunt executate odată şi odată lucrări de anvergură astfel încât digurile de apărare să fie inexpugnabile.
Investiţiile depind şi de costuri
„Orice lucrare de asigurare împotriva viiturilor se face în funcţie de importanţa obiectivelor din incintă şi de frecvenţa viiturilor mai importante. Apărarea în sine este un compromis între costuri şi posibile pagube. Nimeni în lumea aceasta nu-şi poate permite să facă lucrări, să înalţe diguri, luând în considerare viituri ce apar o dată la 200 de ani”.
„E adevărat însă că, în ultimii ani, s-a schimbat regimul climatic şi, în consecinţă, cel hidrologic. Tocmai din această cauză, intervenţiile noastre la viituri sunt în ultima perioadă de mai mare anvergură”.
Bun, dar ce s-a făcut concret după viiturile din 2006, de exemplu? „În funcţie de obiective, de punctele critice de pe cursurile de apă am prins în planurile noastre, apriori, o gamă diversă de măsuri. Ultimele planuri de apărare au fost aprobate la începutul anului 2010, dar aceste planuri se reactualizează în fiecare an. În momentele, în situaţiile şi în locurile în care am fost depăşiţi de anvergura fenomenului, în sensul că n-am avut numărul de oameni necesar am fost ajutaţi chiar cu efective din alte judeţe”.
La Şendreni, pe Siret, se va supraînălţa digul
Ne-am interesat ce s-a făcut după ce au trecut apele. „S-au făcut verificări minuţioase ale lucrărilor de apărare, evaluări ale degradărilor malurilor, digurilor şi apoi s-au întocmit note de fundamentare pentru a putea obţine fondurile necesare pentru execuţia lucrărilor ce se impun. S-a şi obţinut, la urgenţă, o Hotărâre de Guvern (942/8 septembrie a.c.) cu privire la refacerea lucrărilor de apărare afectate din zona Şendreni”.
„Vă pot spune că proiectantul s-a şi apucat de treabă, constructorului i s-a predat amplasamentul pentru începerea lucrărilor de reabilitare. Concret, e vorba de supraînălţarea digului în zona comunei Şendreni şi consolidarea malului râului Siret. Tot acolo vom executa refacerea digului în secţiune transversală.”
„Avem în execuţie pe raza judeţului nostru cinci lucrări de investiţii: pe Siret, la Fundeni, sunt lucrări de apărare prin consolidarea malului; pe pârâul Tecucel, la Tecuci, se execută o lucrare promovată după viitura din 2007; pe râul Prut se lucrează la consolidare de dig în sectorul Brateşul de Jos (între localităţile Şiviţa şi Galaţi-Giurgiuleşti); pe râul Bârlad, între localităţile Munteni şi Tecuci (lucrări de punere în siguranţă)”.
„Apoi, pe Dunăre, e vorba de o lucrare complexă ce constă în consolidări de mal şi reabilitare de dig în zona Bădălan. Pentru această lucrare, banii vin cumva, dar în acest an alocaţiile au fost mai mici”.
Galaţiul ia jumătate din fonduri
„Noi, SGA Galaţi, suntem subunitate a Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad, cu sediul la Iaşi, în a cărei arie de competenţă sunt cuprinse judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi. Ei bine, din anul 2000, de când s-a promovat şi aprobat o investiţie mare pe râul Siret, 50 la sută din întregul volum al lucrărilor s-a realizat în judeţul nostru”.
„De fapt, pe raza judeţului nostru, râul Bârlad este îndiguit pe tot cursul, Prutul la fel, iar pe Siret, numai în zona localităţii Cosmeşti nu există dig de apărare, în rest, până la confluenţa cu Dunărea, râul este străjuit de diguri puternice. Pe cursul acestui râu, numai la Şerbeştii Vechi, de exemplu, s-au realizat ample lucrări de consolidare a malului”.
Referitor la situaţia de pe Siret, chiar pe porţiunile în care malul a fost consolidat, unde apele muşcă în continuare din mal, aşa cum e, de exemplu, în dreptul localităţilor Independenţa-Vasile Alecsandri, Aurica Ciornei a precizat că situaţia este cunoscută.
„Da, ştim acest lucru şi tocmai de aceea noi i-am propus proiectantului lucrări de reabilitare a reabilitărilor. Urmărim în timp toate cursurile apelor şi încercăm să promovăm alte şi alte lucrări, pentru că, este cert, orice viitură lasă urme… Tocmai de aceea, probabil că la solicitările noastre, se vor aloca şi în acest an fonduri de la buget pentru lucrări de investiţii mai mari”.
„De altfel, pentru cursurile de apă mai mici ne prindem noi, în programele proprii, fondurile necesare. Şi, în funcţie de urgenţele apărute, intervenim şi refacem maluri şi diguri cu bani din venituri proprii.”
Aşadar, putem spune că lucrările de reabilitare a digurilor şi malurilor şi cele de protecţie a zonelor cu potenţial de risc sunt în curs de realizare, existând premise ca, cel puţin la un moment dat, să răsuflăm uşuraţi, ameninţarea apelor rămânând doar o amintire.
