Strategia Dunării, o şansă de miliarde pentru Galaţi

Strategia Dunării, o şansă de miliarde pentru Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* „Ne dorim să vedem mai multe proiecte materializate la nivelul macroregiunii Dunării în beneficiul tuturor părţilor”, a declarat, pentru „Viaţa liberă”, Ton Van Lierop, purtătorul de cuvânt pentru politică regională al Comisiei Europene *

Valoarea fondurilor europene ce vor putea fi valorificate în cadrul Strategiei Dunării, de care Galaţiul este direct interesat, este de aproximativ 100 miliarde de euro, însă ele reprezintă, pe exerciţiul bugetar 2007 - 2013, sume deja repartizate statelor implicate prin instrumentele structurale.

„La baza Strategiei Dunării stau câteva principii: fără bani în plus, fără reguli sau instituţii în plus, fără birocraţie în plus. Ce ne dorim să vedem este o mai bună coordonare a eforturilor de dezvoltare la nivelul macroregiunii Dunării, să vedem mai multe proiecte materializate în beneficiul tuturor părţilor”, a declarat, pentru „Viaţa liberă”, Ton Van Lierop, purtătorul de cuvânt pentru politică regională al Comisiei Europene.

Acesta a precizat că, în prezent, sunt resurse care nu sunt folosite, iar iniţiativa României şi Austriei de a pune bazele unei strategii privind ţările din bazinul Dunării are potenţialul de a deveni un model de succes şi pentru alte macroregiuni europene.

„Practic, o asemenea strategie înseamnă o cooperare mai bună, idei mai bune, un plan al investiţiilor în direcţiile în care credem că acest lucru ar putea fi posibil”, a precizat Ton Van Lierop.

Cu strategia pe masă

În această săptămână va fi prezentată de către Comisia Europeană, la capătul unui amplu proces de consultare în ţările riverane, propunerea finală privind Strategia Dunării, urmând ca ea să fie pusă în practică din 2011, odată cu lansarea unui Plan de Acţiune care va acoperi 11 domenii prioritare şi o serie de proiecte comune.

„Pentru România este o bună oportunitate, are cea mai bună poziţie la Dunăre, are posibilităţi importante de dezvoltare a navigabilităţii, transporturilor şi nu numai. În prezent, Dunărea este folosită cu mult sub potenţialul ei”.

„De exemplu, un transport pe apă este cu mult mai ieftin şi mai puţin poluant decât transportul rutier. De asemenea, întreprinderile care se pot dezvolta de o parte şi de alta a Dunării înseamnă mai multe slujbe, mai multe investiţii”, a explicat reprezentantul Comisiei Europene.

Proiecte cap la cap

În ceea ce priveşte autorităţile române, se aşteaptă mai mută coerenţă în folosirea fondurilor europene şi promovarea unor proiecte, ne-a declarat Cristian Bădescu, reprezentant permanent adjunct în cadrul Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană.

„Se va şti mai clar ce se face de o parte şi de alta a frontierei. Se pot pune proiectele cap la cap. Din punctul acesta de vedere vom fi foarte atenţi, să vedem cum putem atrage prin proiecte cât mai multe fonduri”.

„În acest moment, mesajul este că sunt deja, prin fondurile structurale, foarte mulţi bani deja alocaţi, de aceea, prima valoare adăugată a acestei strategii este de a obţine mai multă coerenţă între proiecte”, a explicat Cristian Bădescu.

Oportunităţi pe val

Ca principal port la Dunărea Maritimă, Galaţiul ar putea fi unul dintre principalii beneficiari ai Strategiei Dunării, atât pe partea modernizării infrastructurii, cât şi pe partea investiţiilor în creşterea navigabilităţii.

Sunt obiective care, se pare, vor fi prioritare în viitorul Plan de Acţiune. Desigur, Strategia Dunării nu presupune numai proiecte pe partea de conectivitate sau protecţia mediului, ci şi proiecte axate pe dezvoltarea socio-economică şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare.

Din păcate, la aceste capitole, autorităţile gălăţene au fost destul de apatice şi au lăsat, mai degrabă, ca lucrurile „să curgă” de la sine. Dar cine ştie, poate că Strategia Dunării, acum că este pe cale să capete o formă concretă, nu se va rătăci la nivel local printr-un sertar, ci va mai aduce lumină asupra modului în care pot fi folosiţi banii europeni.

Asta cu atât mai mult cu cât, dacă Strategia Dunării va da roade, nu ar fi exclus ca, din exerciţiul comunitar următor, să facă separat obiectul unui fond european de finanţare, ceea ce va însemna, desigur, noi oportunităţi de dezvoltare.

Dar, desigur, rămâne de văzut dacă România, după ce a dat tonul, va fi şi capabilă - inclusiv prin factorii de decizie gălăţeni - să se alinieze la start. Că, de, e adevărat că Dunărea e o mină de aur, dar nu ne curge direct prin buzunare.

Citit 1490 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.