* Locuitorii judeţului Galaţi datorează băncilor, ca persoane fizice sau prin intermediul firmelor la care sunt acţionari, aproape UN MILIARD DE EURO! * În medie, creditele se ridică la 1.590 de euro pe cap de gălăţean * Faptul că 70 la sută din credite sunt în euro, corelat cu prăbuşirea leului, i-a adus în pragul disperării pe datornici *
Potrivit unui recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR), locuitorii judeţului Galaţi sunt datori vânduţi la bănci. Valoarea totală a creditelor contractate de gălăţeni, ca persoane fizice sau ca acţionari ai unor societăţi comerciale, se ridică la circa 4,14 miliarde de lei noi, adică aproape un miliard de euro.
6.665 lei datorie pe cap de gălăţean
Conform BNR, datoria medie către bănci pe cap de locuitor se ridică 6.665 de lei (circa 1.590 de euro, adică vreo 66 de milioane, în lei vechi). Trebuie să recunoaştem că este destul de mult. De altfel, din acest punct de vedere judeţul nostru ocupă locul 8 pe ţară, într-un clasament dominat de Bucureşti, cu datorii bancare de 9.810 lei pe locuitor.
Cum oficial judeţul Galaţi are 622.000 de locuitori, rezultă că datoria totală se ridică la peste 4,145 de miliarde de lei noi. Suma în lei vechi este una pe care cu greu o poate înţelege cineva: 41.450 de miliarde! Ce-i drept, în monedă europenă, suma pare ceva mai accesibilă: 987 de milioane de euro, adică aproape un miliard!
Galaţiul, locul 2 pe Moldova la datorii
Dacă în clasamentul pe judeţe Galaţiul este locul 8, în clasamentul pe regiunea Moldova urcă pe locul doi, după Iaşi, unde datoria medie este de 7.454 lei. În regiune, după Galaţi urmează: Bacău (5.039 lei), Suceava (4.956 lei), Neamţ (4.650 lei), Botoşani (4.199 lei), Vrancea (4.167 lei) şi Vaslui (4.047 lei).
Locuitorii Moldovei au de returnat băncilor, la un loc, fantastica sumă de 25 miliarde lei. Adică 250.000 de miliarde de lei vechi sau şase miliarde de euro. Asta înseamnă contravaloarea a 50 de milioane de televizoare color cu diagonala 54, sau a 120.000 de apartamente de bloc cu două camere, ori a 600.000 de autoturisme Logan full options.
Prăbuşirea leului aduce disperare
Că sunt datorii, asta e! Într-o economie sănătoasă, împrumutul este un instrument normal. Acum, însă, deprecierea leului i-a adus pe gălăţeni (şi nu numai pe gălăţeni) în pragul disperării.
Prăbuşirea leului faţă de moneda europeană are efecte mai mari decât s-ar putea crede. Nu vorbim aici de scumpirea alimentelor, medicamentelor sau combustibililor (care vin în proporţie mare din import - subiect pe care l-am dezbătut recent), ci de faptul că 70 la sută dintre împrumuturi sunt în valută, în vreme ce salariile creditorilor sunt în lei. Iar rata la bancă a crescut corespunzător cu scăderea leului.
Să luăm ca exemplu un credit cu o rată de 200 de euro pe lună. Dacă în august 2008, rata însemna aproape 700 de lei (curs euro: 3,498 lei), în ianuarie 2009, la numai patru luni distanţă, a ajuns la 847 de lei (curs: 4,239 lei). Diferenţa este deloc de neglijat: 147 de lei pe lună în plus, doar din diferenţa de curs valutar. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că în septembrie-octombrie băncile au mai adăugat la dobândă 1-3 la sută, realizăm că la mulţi dintre împrumutaţi rata e pe cale să depăşească veniturile (îngheţate de criză).
Deocamdată nu sunt disponibile date despre incapacitatea de plată la zi, însă pe primele zece luni ale anului 2008 se înregistrau, potrivit BNR, credite restante la nivel naţional în sumă de peste 300 de milioane de euro. Probabil că în noiembrie, decembrie şi ianuarie lucrurile s-au schimbat dramatic dar, cum spuneam mai înainte, BNR nu a publicat încă o statistică relevantă.
* * *
Credite restante de 15 milioane de euro, la Galaţi
Potrivit BNR, ponderea creditelor restante în masa credală totală se ridica la data 1 noiembrie (cele mai recente cifre publicate) la 1,5 la sută. Cum gălăţenii datorează băncilor circa un miliard de euro, rezultă că restanţele în plată sunt în jurul a 15 milioane de euro.
Cu banii aceştia se pot cumpăra 300 de apartamente de bloc cu două camere sau 50 de milioane de kilograme de cartofi. Cu aceşti cartofi, s-ar putea asigura necesarul de consum al populaţiei oraşului pentru circa şapte ani!
