* Anunţata îngrădire a comerţului cu brânzeturi, pe baza unor norme europene care se aplică în România înaintea celorlalte state UE, provoacă indignarea gălăţenilor * „De ce ni se interzice accesul la brânza proaspătă, ieftină şi bună de la ţărani?”, întreabă, nemulţumiţi, muşterii * „Dacă or să ne strângă cu uşa, o să ne retragem din pieţe”, spun producătorii * Conducerea DSVSA declară că nu va închide hala de brânză şi că se fac prea multe speculaţii cu privire la normele europene
De la 1 februarie 2009, comerţul cu produse agro-alimentare în pieţele din România este reglat de noi norme europene. Practic, toate alimentele trebuie să fie ambalate, etichetate şi cu termen de garanţie. În teorie pare foarte simplu. În teren, însă, situaţia este super-complicată, mai ales în privinţa comerţului cu brânzeturi. Iată care era, ieri, situaţia la Galaţi.
De ce noi primii?
Înainte de toate, o precizare: noile norme privind ambalarea şi etichetarea sunt impuse României înaintea Franţei, Spaniei sau Italiei. Iar acest lucru ni se pare absurd şi nedrept. Este evident că producătorii români nu au forţa financiară pentru a face ajustările cerute. Economia de piaţă românească este tânără şi anemică, deci lipsa de capital este la ordinea zilei.
În al doilea rând, producătorii de alimente din România primesc doar o treime din subvenţiile pe care le iau cei din statele vechi din UE. Există, clar, un decalaj, iar introducerea noilor norme în ţara noastră, înaintea altora, e un act bizar. Ai zice că Europa vrea musai să ne facă praf producţia de alimente şi să ne bage pe gât produsele altora.
Consumatorii sunt revoltaţi
Consumatorii gălăţeni interogaţi de noi în hala de brânză din Piaţa Centrală s-au declarat revoltaţi de ideea că nu vor mai putea cumpăra brânzeturile ca până acum. „Aici, la ţărani, e mai ieftin, e mai bun, se poate gusta. De ce să se interzică vânzarea?”, întreabă ei, nemulţumiţi.
La drept vorbind, consumatorii au mare dreptate. Nu de alta, dar cei 6-7 comercianţi de brânzeturi sunt – TOŢI – producători, iar activitatea de producţie este în spaţii autorizate. Ceea ce le lipseşte acestor oameni (potrivit noilor norme) este o linie de ambalare a brânzeturilor. Însă aşa ceva costă imens şi nu este rentabilă pentru o producţie de câteva zeci de kilograme pe zi.
Mai mult decât atât, consumatorii nu vor brânză ambalată. „De aia ambalată găsim la hipermarket. De două ori mai scumpă! Noi vrem de asta, pe gustate şi la gramajul care ne convine. Poate că eu vreau 243 de grame cântărite în faţa mea. De ce îmi este încălcat dreptul meu de consumator? Normele astea europene sunt nişte prostii inventate de nişte birocraţi care par urmaşii lui Bulă”, ne-a declarat unul dintre gălăţenii care cumpăra, ieri, brânză de la ţărani.
Între teamă şi nemulţumire
Producătorii de brânză prezenţi în hala centrală se tem că afacerea le va fi pusă în pericol în perioada următoare. „Nu avem bani să investim cât ni se cere. Nici într-o sută de ani nu ne recuperăm banii”, spun producătorii, care cred că, dacă actualele reglementări se menţin, în scurtă vreme hala de brânză românească va deveni supermarket cu brânză franţuzească de cinci ori mai scumpă.
Conducerea Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) opinează că, cel puţin deocamdată, nu se pune problema ca producătorii să fie scoşi din hala de brânză. „Reglementările spun că brânza trebuie să fie ambalată, iar ea este vândută în ambalaj. Nu li se pune cumpărătorilor direct în palmă!
Nu scrie nicăieri că ţăranul trebuie să vândă caşul în vid! Astfel de informaţii sunt exagerări ale unor ziarişti care vânează scandalul. De asemenea, am discutat cu producătorii ca în punga cu produsul vândut să fie şi o etichetă cu termenul de valabilitate şi alte informaţii despre producător. Este un prim pas în a armoniza tradiţia cu cerinţele europene”, ne-a declarat dr Viorel Gheorghiţă, directorul DSVSA.
El s-a declarat stupefiat de informaţia că în unele judeţe halele de brânză au fost închise de veterinari. „Nu putem să luăm decizii fără a ţine cont de interesele consumatorilor. A închide o astfel de hală este o măsură extremă, care afectează şi producătorii şi consumatorii. Eu prefer calea de mijloc: noi, autoritatea sanitar-veterinară, acţionăm un pic mai indulgent, iar producătorii fac, în compensaţie, eforturi pentru a creşte siguranţa alimentară”, a mai spus dr Gheorghiţă.
