Uniunea Europeană dă bani pentru dezvoltarea satului românesc, dar nu îi bagă în traista celor care nu dovedesc, mai întâi, că îi vor cu orice preţ şi că ştiu să îi investească eficient. Firesc ar fi fost ca, din 2009 încoace, toate comunele gălăţene, oricât de mici şi de sărace, să se fi luptat pentru fiecare eurocent nerambursabil pe care Uniunea Europeană se pregătise să îl dea, pe bază de proiecte de dezvoltare. Din păcate, nu s-a prea întâmplat aşa, iar unele dintre primăriile din judeţ nu au mişcat un deget ca să atragă finanţările oferite prin intermediul Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Galaţi. Pe alocuri, localnicii au sancţionat lipsa de interes a aleşilor responsabili cu atragerea banilor, la votul de duminica trecută. Astfel, la cârma unora dintre primăriile care nu au atras cine-ştie-ce fonduri au venit alţi edili, mai interesaţi poate de soarta comunităţilor pe care le vor conduce în următorii patru ani.
Merită să lupţi pentru un milion de euro?
Prin intermediul Măsurii 322, implementată prin OJPDRP şi numită „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, o comună poate obţine pentru un proiect până la un milion de euro – 80 la sută de la UE şi 20 la sută de la Guvern. În cazul în care mai multe comune se asociază într-un ADI (Asociaţia de Dezvoltare Inter-economică) pot primi o finanţare comună de până la 6 milioane de euro. În ambele situaţii, vorbim despre bani buni. Asemenea investiţii pot schimba faţa comunelor şi viaţa locuitorilor. Totuşi, când s-a dat startul accesării acestor fonduri, în 2009, 26 de primării din judeţ nu au luptat suficient pentru finanţare. Astfel, la Fundeni, Tudor Vladimirescu, Nămoloasa, Pechea, Cuza Vodă, Rediu, Griviţa, Frumuşiţa, Folteşti, Movileni, Barcea, Drăgăneşti, Băleni, Fârţăneşti, Vârlezi, Drăgăneşti, Barcea, Movileni, Matca, Negrileşti, Poiana, Cerţeşti, Corod, Drăguşeni, Băneasa şi Suceveni nu s-a înregistrat niciun proiect viabil de finanţare prin măsura 322. Startul atragerii de fonduri prin Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, s-a dat în 2010, când 29 de comune au venit cu proiecte. Alte 15 proiecte au venit în 2011. În ambii ani, cea mai slabă accesare s-a înregistrat în regiunile de Centru şi Nord-Est din judeţ.
Fără bani europeni şi fără alegători
În comunele Fundeni, Tudor Vladimirescu, Frumuşiţa, Folteşti, Cuza Vodă şi Cerţeşti nici autorităţile, nici fermierii cu exploataţii pe plan local nu reuşit să atragă vreun cent, în 2009. Pe parcursul celor doi ani care au urmat, unele dintre comune au reuşit să mai prindă finanţări. Alte, au rămas tot cu vistieriile goale. Spre exemplu, la Cerţeşti, autorităţile nu au reuşit să modernizeze comuna cu bani obţinuţi prin OJPDRP. La fel s-a întâmplat şi la Folteşti, potrivit datelor OJPDRP privind absorbţia de fonduri. În ambele comune, în 2010 şi 2011 parte dintre fermieri au accesat fonduri europene, însă, autorităţile nu au atras bani. Poate şi această absorbţie ineficienţă a fondurilor de la UE a stat la baza schimbării primarilor din Cerţeşti şi Folteşti, în urma votului de săptămâna trecută. Evident, există şi excepţii de la regulă. Nici autorităţile din Nămoloasa nu au atras fonduri prin Măsurile 322 sau 125, totuşi primarul a obţinut un nou mandat.
