Cele mai multe pescării gălăţene aduc marfă din alte judeţe * Scumpirile energiei şi carburanţilor se vor reflecta şi în preţul peştelui * La pescărie mergem la zile mari, deşi suntem oraş la malul Dunării
Gălăţenii mai cumpără peşte, dar o fac după puteri, aşa că aglomeraţia şi cozile din faţa pescăriilor sunt deja poveşti demult uitate. Preţurile sunt mari pentru portofelele aproape goale ale clienţilor, mai ales pentru cele ale pensionarilor care trec prin pieţe sau pentru gălăţenii care trăiesc din salarii lunare de doar câteva sute de lei. Şi se anunţă, în continuare, scumpiri. S-au dus, deci, pe Apa Sâmbetei vremurile în care peştele nu trebuia să lipsească de la nicio masă şi am ajuns să facem cumpărături la pescărie doar la zile mari. Asta, cu toate că suntem oraş riveran şi am avut în judeţ unele dintre cele mai performante ferme piscicole din ţară, care scoteau şi peste o tonă şi jumătate de peşte la hectar.
N-a murit piaţa chiar de tot, spun administratorii de pescării din oraş, dar nici mari perspective de creştere nu sunt. Cele mai multe dintre pescării aduc marfă din alte judeţe, deci îşi adaugă costuri de transport, sau o cumpără de la distribuitorii care importă peşte exotic. Taxele şi impozitele comercianţilor cresc, iar oamenii îşi cam pierd speranţa că vor ajunge să câştige vreodată mai mulţi bani, aşa că prăpastia dintre ofertă şi puterea de cumpărare se tot adânceşte.
Piaţa peştelui, în suferinţă
Una dintre cele mai vechi pescării din Piaţa Centrală este SC Moruşca Alim SRL, a familiei Trifan. Administratoarea firmei, Ana Trifan, spune că piaţa mai merge încă, deşi vremurile bune s-au dus demult. „Noi am deschis pescăria în urmă cu 12 ani şi am avut de-a lungul timpului şi zile în care să făceau cozi la intrare. Dar aşa ceva nu s-a mai întâmplat demult. Acum se simte o revigorare cam la jumătatea lunii, când încep să vină pensiile. Aşa că pentru zilele următoare, până spre 15 ianuarie, cred că piaţa va mai scădea un pic. Dar noi scoatem în continuare la vânzare peştele care se cere. Am observat mai demult că oamenii încep să caute peştele bun. Chiar dacă nu îşi permit să cumpere mult, preferă crapul, novacul sau ştiuca. Peştele mai mic, aşa cum e carasul sau plătica mica, merge mai degrabă în pescăriile din cartiere. Iar dacă rămâne marfă nevândută - peştele întreg fiind considerat proaspăt doar 72 de ore - mai scădem preţul ca să ne scoatem măcar banii pe care i-am dat pe marfă. Eu am o altă problemă legată de piaţa de peşte. Nu mi se pare normal să li se dea drumul moldovenilor cu peşte proaspăt, în pieţe. Noi plătim toate taxele care ni se cer, iar ei nu plătesc nimic. Aşa că e şi normal că îşi permit să vândă mai ieftin decât noi şi totuşi să rămână cu bani”, a declarat Ana Trifan.
Sorin Lovin, administratorul SC Galpesco SRL, tot din Piaţa Centrală, este mai optimist şi spune că se aşteaptă la o creştere uşoară a vânzărilor în perioada următoare. „Au fost sărbătorile, aşa că mă aştept ca gălăţenii să se orienteze acum spre mâncăruri mai uşoare, cum ar fi cele din peşte. Ar putea creşte piaţa puţin, mai ales în condiţiile în care noi ne străduim să ţinem preţurile pe loc, atât cât putem. Oricum, s-a scumpit curentul, creşte chiria, carburantul e din ce în ce mai scump şi toate acestea se reflectă în preţul peştelui, mai devreme sau mai târziu. Acest preţ variază la fel ca în toate celelalte domenii - când e peşte mult pe piaţă, cumpărăm mai ieftin de la distribuitor sau producător şi putem vinde şi noi la preţ mai accesibil. Când nu e mult peşte, toate costurile sunt mai mari”, este de părere Sorin Lovin.
Lungul drum al peştelui către galantar
Patronii de pescării spun că de pe la bălţile gălăţene nu se mai pot aproviziona, din cauză că nu se mai produce peşte pentru consum. „Fermele piscicole care mai sunt la noi s-au specializat, de obicei, pe creşterea de puiet, aşa că trebuie să aducem peştele pentru vânzare din alte judeţe. De trei ani, noi lucrăm cu fermele din Sulina, care aduc peşte cu şalupa. Cumpărăm şi din Brăila, de la balta Blasova (către care livrează puiet şi balta Mălina, din Galaţi - n.r.)”, a precizat Ana Trifan.
La SC Galpesco SRL, peştele vine din zona Botoşaniului şi din cea a Călăraşiului, iar peştele exotic, cum ar fi dorada, e cumpărată de la distribuitori. Drept e, spune administratorul firmei, că preţul peştelui produs în străinătate e mult mai mic decât al celui crescut în bălţile româneşti.
„Oricum, speciile exotice merg mai mult în supermarketuri decât la noi. La noi se vând cât de cât bine novacul, sângerul, crapul, carasul şi plătica. Lumea vrea să mănânce peşte, dar fiecare cumpără atât cât îşi permite”, spune Sorin Lovin.
