Statul român pierde peste un miliard de euro, în fiecare an, din cauza evaziunii fiscale de pe piaţa pâinii, cărnii, legumelor şi fructelor Pe de o parte, cumpărăm mâncare mai ieftină, pe de altă parte, statul ne jupoaie pentru a recupera pagubele pe care le fac evazioniştii
Evazioniştii gălăţenii care produc alimente la negru şi le vând fără acte se îmbogăţesc pe spatele nostru, al tuturora. În fiecare an, ei sunt cei care îşi vor umple din ce în ce mai mult buzunarele, în vreme ce noi vom plăti tot mai multe taxe şi impozite pentru a le justifica furturile din vistieria statului.
Pieţe precum cea a pâinii sau a cărnii sunt pe jumătate sau chiar mai bine înnegrite de cei care lucrează subteran, fără să-şi declare activităţile, producţia şi veniturile. Ei, producătorii iliciţi, sunt cei care vând ieftin şi menţin scăzute preţurile alimentelor. Nu vă bucuraţi, însă, pentru că banii pe care îi câştigaţi cumpărând ieftin de pe o piaţă sufocată de evaziune îi daţi la stat, pe altă parte. Atunci când pune noi taxe şi impozite, statul îşi stabileşte şi necesarul de încasări. Dacă banii nu sunt suficienţi, din pricina celor care nu plătesc, singura soluţie viabilă este impunerea altor dări, ale căror efecte le suportăm cu toţii.
Scăderea TVA n-a albit pâinea
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) apreciază că, la nivel naţional, în industria morăritului şi panificaţiei se învârt sume de circa un miliard de euro anual. Chiar şi după scăderea TVA de la 24 la sută la 9 la sută, la 1 septembrie, circa 60 la sută din totalul pieţei a rămas pe mâna evazioniştilor. Cu alte cuvinte, numai din industria pâinii, statul pierde anual circa 600.000 de euro. Oricum ar fi, date clare cu privire la acest aspect se vor putea centraliza abia în toamna anului viitor, adică la circa 12 luni de la reducerea TVA.
Specialiştii MADR estimau, însă, în cursul verii, că reducerea TVA va creşte producţia de făină şi pâine fiscalizată cu aproximativ 1,4 milioane de tone, la 2,8 milioane de tone, va creşte numărul angajaţilor legali cu circa 8.500 persoane. În acelaşi timp, preţul pâinii la raft urma să scadă. Realitatea s-a dovedit ceva mai complexă: unii dintre producătorii mari au ieftinit, în vreme ce unii dintre chioşcari au scumpit pâinea, din cauza faptului că nu s-au mai putut aproviziona cu atât de multă marfă „la negru”. În panificaţie, evaziunea pleacă de la producătorul de făină, care cumpără cantităţi de grâu cu acte, dar şi cantităţi fără acte. Făina este amestecată, iar pâinea, pe jumătate „neagră”, ajunge în magazin fără factură.
Ieftina carne „neagră” ne costă scump
Pentru circa 40 la sută din carnea vândută, în acest moment, pe piaţa românească, nu se plăteşte TVA, apreciază Ministerul Agriculturii. Mai exact, statul pierde anual circa 230 de milioane de euro pe pieţele de carne, din cauza evaziunii. „Procentul pe care îl estimez, legat de evaziune, este într-adevăr de circa 40-43 de sută. Dar există poli ai evaziunii. Galaţiul fiind într-o zonă periferică, să-i spunem, are o industrie a cărnii mai puţin dezvoltată, deci şi mai puţină evaziune. Trebuie, însă, să recunoaştem că ea există şi că unii dintre producători sunt evazionişti. Şi, aşa cum am spus public de fiecare dată, tolerându-i avem cu toţii de pierdut: de la producător la procesator şi comerciant. Este adevărat că evaziunea ţine scăzut preţul produselor în piaţă, dar pe termen lung efectele sunt negative”, ne-a declarat deputatul George Scarlat. Înainte de a-şi prelua mandatul de demnitar, George Scalarat a administrat SC Livada Şerbăneşti SRL, abator din Lieşti construit cu finanţare europeană, pe standardele respective.
În industria cărnii, marfa trece, de regulă, de la o firmă la alta. Pe parcurs, una dintre firme nu mai face acte, iar la final, în galantare, carnea ajunge nefiscalizată.
Legumicultura fără acte tot infracţiune se cheamă
La nivel naţional, piaţa legumelor şi fructelor este evaluată la circa 800 de milioane de euro, dintre care vreo 480 de milioane ar fi bani negri. Nu puţini sunt marii producători de legume din judeţ, inclusiv cei din bazinul legumicol de la Matca, care reclamă faptul că statul nu îi sprijină. Din păcate, însă, şi printre ei sunt suficienţi producători care vând cantităţi mari de marfă „la negru”, angro sau en-detail. În plus, singurul criteriu care face legea pe piaţa de desfacere este preţul. „Ne confruntăm cu un fenomen destul de neplăcut, în ultima vreme. Pentru un preţ puţin mai bun, multe supermarketuri cumpără de la intermediari care nu pot demonstra provenienţa mărfii”, ne-a declarat ing. Costin Grigore, managerul SC Simongrig SRL.
Arma clientului: cereţi bon!
Ce putem face noi ca să nu ne mai bage evazioniştii mâna până la cot în buzunar? Putem cere bon fiscal pentru fiecare produs cumpărat. Indiferent dacă vorbim despre un covrig, o pâine, 300 de grame de carne sau două lămâi, comerciantul are obligaţia expresă să ne ofere bonul fiscal. În cazul în care comerciantul refuză să ni-l dea sau prezintă scuze de tipul „tocmai s-a stricat casa de marcat”, cel mai bine ar fi să cumpărăm din altă parte.
