* Înfiinţată de patru ingineri care au lucrat împreună în vremea comunismului, Termaexim SA este o afacere care durează pentru că e construită pe principii solide * "Important este să faci ceea ce ştii mai bine" * Povestea specialiştilor care au pariat pe industrie încă de la începutul anilor '90
Termaexim este una dintre acele companii fără de care existenţa economică a unei comunităţi ar fi mult mai dificilă. Cu o istorie care se apropie uşor, uşor de un sfert de secol, compania pe care v-o prezentăm astăzi a devenit un pilon central în industria Galaţiului, înregistrând an de an cifre constant bune. Cu o cifră de afaceri care depăşeşte de multe ori 10 milioane de lei şi cu profituri de 1 - 2 milioane de lei pe an, mereu cu o medie de 50-60 de angajaţi, Termaexim s-a impus deja drept unul dintre cei mai serioşi parteneri pe piaţa de montaje şi reparaţii industriale.
Specialişti care au pornit pe cont propriu
Povestea Termaexim SA a fost încă de la bun început una de succes. Nici nu avea cum să fie altfel, de vreme ce bazele companiei au fost puse de patru specialişti care au lucrat în vremea comunismului într-una dintre cele mai mari instituţii de profil: Grup Şantier de Montaj Cazane (GSMC) Vulcan Bucureşti, filiala Galaţi. "Compania s-a înfiinţat în 1991. Iniţal am fost patru asociaţi, acum suntem doar doi. Toţi proveneam din fostul GSMC Vulcan Bucureşti, filiala Galaţi. Practic noi ne-am apucat să facem pe cont propriu ceea ce ştiam noi mai bine. Ce făceam la GSMC am făcut şi aici. Ce se întâmplă: Vulcan era o întreprindere cu caracter republican şi era greu de stăpânit la nivel de ţară o formulă de genul acesta. Iar conducerea noastră chiar ne-a spus că înţelege situaţia în care se află fiecare zonă şi dacă vrem să mergem pe cont propriu nu ni se vor pune piedici", îşi aminteşte directorul Termaexim, Gheorghe Ciocea.
"A fost o aventură, cu toţii am riscat"
Într-o perioadă în care noii afacerişti luau calea comerţului, cei patru s-au gândit să investească în industrie. Curajul lor avea să fie răsplătit după ani buni de muncă. "A fost greu la început. În acele vremuri toată lumea făcea import. Însă pentru blugi şi rulmenţi îţi trebuie o altfel de stofă decât cea din care eram croiţi noi. La început a semănat puţin a aventură, dar am avut un colectiv de oameni care au fost dispuşi să meargă pe mâna noastră. Unii încă mai sunt alături de noi, alţii nu mai sunt. Cu toţii am riscat şi, în timp, am ajuns acolo unde suntem acum", rememorează directorul companiei. Încet, încet, lucrurile au început să prindă contur. Şi asta mai ales datorită faptului că oamenii din conducerea firmei aveau un plan pe termen lung şi nu încercau "să dea o lovitură", aşa cum se obişnuia în primii ani după Revoluţie. "În primii doi sau trei ani profitul a fost foarte mic şi a fost reinvestit în scule, echipamente, utilaje, pentru că nu poţi să lucrezi în industrie numai cu ciocanul. În primii ani ne-am pus la punct dotarea firmei. Cu primii bani obţinuţi ca profit... nici nu mai ştiu ce am făcut, că au fost atât de puţini... Oricum, nu ne-am luat nici maşini, nici case", povesteşte Gheorghe Ciocea.
De la momente grele la principii solide
Evident, în toată această perioadă au fost şi momente dificile. Însă încăpăţânarea investitorilor, alături de faptul că erau conştienţi că sunt buni în ceea ce fac, au dus în cele din urmă la această longevitate de 23 de ani. "Am avut şi momente grele, mai ales în privinţa încasării banilor. Era o vreme în care combinatul nu reuşea să strângă banii necesari să îşi plătească contractorii. Şi atunci eram nevoiţi să facem tot felul de artificii ca să putem încasa ca să plătim salariile oamenilor. Acestea au fost momentele cele mai dificile, înainte de privatizarea combinatului. După acea perioadă lucrurile s-au mai aşezat, în sensul că orice angajament de plată a fost respectat, iar noi am putut să ne facem socotelile aşa cum ne-am dorit", îşi aminteşte Gheorghe Ciocea. De altfel, tocmai aceste momente dificile au făcut ca cei din conducerea Termaexim să îşi propună să respecte întotdeauna principiul corectitudinii. "Nu poţi să angajezi ceva până nu ai siguranţa că poţi plăti. Nici la magazin nu mă duc să cumpăr ceva dacă nu am cu ce. Bine, dacă vrei să fii serios, pentru că aşa... sunt tot felul de firme. Am avut şi noi câteva deziluzii de genul acesta", rezumă Gheorghe Ciocea, unul dintre principiile de bază în afacerea pe care o administrează.
"Nu ne băgăm în lucruri pe care nu le cunoaştem"
După privatizarea combinatului siderurgic Galaţi lucrurile au mers din ce în ce mai bine pentru Termaexim. Nici măcar anii de criză economică nu i-au afectat stabilitatea, pentru că oamenii de aici au avut grijă să construiască ceva solid încă de la bun început. "Simţi că afacerea începe să prindă rădăcini şi să crească numai atunci când abordezi proiectele mari. Iar pentru asta îţi trebuie rezerve, îţi trebuie oameni cu experienţă şi colaboratori serioşi. Or asta nu poţi să ai peste noapte, îţi trebuie timp. Trebuie să faci o acumulare ca să poţi aborda proiecte mari. În plus, eu am acest principiu: să nu mă bag în lucruri pe care nu le cunosc. La instalaţii pe care nu le-am făcut niciodată, pentru care trebuie să stau să mă documentez e complicat. Ideal este să faci lucrul la care te pricepi foarte bine", este de părere administratorul companiei. În aceste condiţii, criza economică nici măcar nu a clătinat firma Termaexim. "Criza nu am simţit-o pentru că am avut o serie de lucrări care au fost pe termen destul de lung. Acestea ne-au asigurat un portofoliu suficient, poate chiar mai mare decât puteam să ducem, dar am reuşit să ne descurcăm. Sigur, efectele crizei se văd, dar mai degrabă în altă parte. Noi, la Termaexim, nu prea am avut timp să simţim criza", susţine Gheorghe Ciocea.
Ce face diferenţa într-un mediu concurenţial
Ciza nu a afectat Termaexim, chiar şi în condiţiile în care nu se poate spune că este o companie singulară pe piaţa de profil. "Avem concurenţă, nu suntem singuri pe piaţă. În Galaţi mai există chiar doi, trei competitori destul de redutabili. Numai că la lucrările mari, de anvergură, sunt mai puţini care au curaj să se înhame şi au şi resurse să le susţină. Să poţi face o lucrare de aproape trei milioane de euro ai nevoie şi de o susţinere proprie. Combinatul face plăţi, dar le face la anumite intervale, care pot fi chiar la şase luni. Iar în tot acest timp îţi trebuie fonduri ca să plăteşti salariile, să dai taxe, să cumperi materiale etc", susţine directorul Termaexim.
Salariul mediu, peste nivelul Galaţiului
În general, media angajaţilor Termaexim este undeva la 50 - 60 de salariaţi, însă această cifră diferă de la an la an, în funcţie de volumul de lucrări. "Ne-am dori să primenim forţa de muncă, să o mai întinerim, însă din păcate nu întotdeauna găsim tineri de calitate care să fie dispuşi să înveţe. Nici noi nu mai suntem tineri, vremea trece şi trebuie să lăsăm ceva în urmă. Din păcate, există doar o forţă de muncă migratoare, de la o firmă la alta, şi primul lucru pe care îl întreabă când vin la interviu este "ce salariu li se oferă". Şi dacă te uiţi în cărţile lor de muncă o să vezi că au schimbat o grămadă de slujbe. E clar că nu au de gând să fie statornici sau să fie dispuşi să înveţe ceva", spune directorul Termaxim, Gheorghe Ciocea.
În orice caz, la Termaexim, salariul mediu este peste cel din judeţul Galaţi, undeva în jurul a 1.900 de lei brut. "Evident, şi dorinţa noastră ar fi ca oamenii să fie mulţumiţi de salariu, numai că nu putem să aliniem salariile la nivelul preţurilor din piaţă. Dar trist este că nici eventualii angajaţi nu sunt tocmai bine pregătiţi. În urma unui anunţ de angajare, au venit în jur de 50 de candidaţi şi numai doi-trei au reuşit să treacă de probele pe care le-am dat. Nu se poate să găseşti băieţi tineri care să aibă şi experienţă. De asta suntem conştienţi. Dar măcar să găseşti tineri cărora să le placă să muncească şi care să vrea să înveţe o meserie. Până la urmă, meseria se învaţă practicând-o, nu teoretic. Îmi pare rău, dar se pare că mulţi dintre tineri nu îşi doresc să lucreze în industrie", explică administratorul Termaexim.
Cifră de afaceri variabilă, de la an la an
Cifra de afaceri a Termaexim nu este una constantă. Dar asta are legătură directă cu specificul activităţii prestate de companie. "Piaţa îţi poate oferi într-un an un portofoliu de lucrări foarte mare, iar în alt an un portofoliu de lucrări foarte mic. Dovadă stă cifra noastră de afaceri, care nu este neapărat ascendentă de la un an la altul. Ea are nişte variaţii: urcă, coboară, totul în strânsă legătură cu oferta de pe piaţă. După un an cu lucrări foarte multe e posibil să urmeze un an, doi cu lucrări mai puţine pentru că investiţiile de acest gen nu le poate susţine chiar oricine şi oricând pentru că sunt scumpe şi se amortizează în timp", susţine Gheorghe Ciocea. De exemplu, în 2009 cifra de afaceri a fost de 5,5 milioane lei, apoi ea a scăzut la 3,8 milioane în următorul an, pentru ca în 2011 şi în 2012 să crească foarte mult: 9,4 milioane de lei, respectiv 12,8 milioane de lei. În 2013, cifra de afaceri a fost de 6,3 milioane de lei.
Statul loveşte tot în calul care trage
În anul 2013, Termaexim a plătit către bugetele locale şi de stat peste 1,6 milioane de lei drept taxe şi impozite. Cifra este chiar mai mare decât profitul înregistrat de companie. "Cel mai rău e că sunt din ce în ce mai puţini cei care produc şi care plătesc taxele la stat, iar taxele sunt invers proporţionale cu numărul firmelor active şi care plătesc. Ajungem la proverbul acela că la deal tot în calul care trage loveşti, ceea ce nu e în regulă. Bănuiesc că nu se merge după principiul "după mine potopul", dar mediul nu este încurajator în acest moment", este de părere Gheorghe Ciocea.
Partenerii tradiţionali, în zona noastră
Termaexim colaborează îndeosebi cu firmele locale, din zona Galaţiului şi din împrejurimi. Chiar şi aşa, există contracte şi în străinătate. "Am lucrat cu o firmă din Polonia, iar acum cochetăm cu un contract undeva în nordul Africii. Furnizorii tradiţionali sunt în general din ţară, dar mai avem şi o serie de echipamente pe care le luăm din import. Cam 70 la sută ne aprovizionăm din ţară şi doar 30 la sută din import. Ideal ar fi să reducem proporţia importurilor, să crească industria autohtonă, dar avem o serie de impuneri pe care ni le fac beneficiarii şi care sunt incluse în caietul de sarcini", consideră administratorul Termaexim.
"Fiecare trebuie să primească exact atât cât dă"
Directorul Gheorghe Ciocea consideră că, soluţia cea mai bună pentru dezvoltarea economică a ţării este să se aplice principiile liberale. "Nu sunt înscris în nicio formaţiune politică, însă ca om de afaceri cochetez cu viziunea liberală. Nu ne-am născut egali, iar fiecare trebuie să primească exact atât cât dă", este de părere managerul Termaexim.
Cine este Gheorghe Ciocea
* Născut pe 1 septembrie 1956, în Făgăraşu Nou, judeţul Tulcea
* Absolvent al Facultăţii de Mecanică, promoţia 1980, specializări TCM şi Maşini Termice
* A mai lucrat la Navrom Galaţi - Portul Mineralier şi la Grup Şantier de Montaj Cazane (GSMC) Vulcan Bucureşti, filiala Galaţi
* Este căsătorit, are doi copii, un băiat şi o fată
Fişa afacerii Termaexim SA
* Societate înfiinţată în 1991
* Domeniu de activitate: montaj şi reparaţii industriale, în special în domeniul centralelor termice industriale
* Cifră de afaceri în 2013: 6,3 milioane de lei
* Profit brut în 2013: 1,2 milioane de lei
* Număr de angajaţi: variabil în funcţie de comenzi; în medie 50-60
