* O familie de gălăţeni care aduce acasă două salarii minime trăieşte la limita de jos a supravieţuirii * În medie, fiecare dintre noi mănâncă măcar jumătate din salariul minim lunar, fără să se bucure de vreo extravaganţă culinară * Dacă toţi banii ni se duc pe mâncare şi datorii, şansele să ne croim un viitor mai bun sunt practic nule
Mulţi dintre gălăţenii care au trecut, în weekend, pe la Târgul de Toamnă au plecat spre casă cu plasele aproape goale, mai degrabă jinduind la ceea ce nu şi-au putut permite. Trei zile ne-am tot uitat pe la târg şi doar ici-colo am văzut oameni împovăraţi sub greutatea sacoşelor cu cumpărături. Motivul? Chiar dacă producătorii ar scădea preţul mărfii - ceea ce nu prea îşi permit să facă, de regulă - gălăţenii n-au de unde să mai scoată bani şi pentru delicatese.
Mâncarea este tot mai scumpă, de la un an la altul, iar inflaţia a înecat cele două timide majorări ale salariului minim pe care le-a impus statul, la 1 ianuarie şi 1 iulie. Per total, plătim pe mâncare aproape la fel de mult ca europenii din statele dezvoltate, dar câştigăm chiar şi de zece ori mai puţin.
Banii ne ajung cu greu pentru mâncare şi plata datoriilor, aşa că, indiferent ce spun analiştii şi oamenii politici, nivelul nostru de trai rămâne extrem de scăzut. Iar cine n-are bani să investească în propria dezvoltare, nici nu prea poate spera să o ducă mai bine prea curând.
Coşul lunar - un salariu minim
A trecut deja un deceniu de când nu se mai calculează coşul alimentar. Totuşi, în calculul salariilor ar trebui să se ţină cont, în continuare, şi de ceea ce gălăţenii - la fel ca toţi ceilalţi români - trebuie să pună pe masă, zi de zi. Pornind de la ideea că necesarul în alimentaţie este acelaşi ca în 2004 şi actualizând preţurile, am ajuns la concluzia că o familie gălăţeană de trei persoane nu scapă fără circa 700 de lei cheltuiţi lunar de pe mâncare. Asta, în condiţiile în care copilul nu este sugar. Dacă este, cheltuielile cresc destul de mult. Evident, coşul nu conţine alimentaţia ideală, pentru menţinerea sănătăţii consumatorului sau pentru satisfacerea vreunei plăceri gastronomice, ci minimul de care oamenii au nevoie ca să nu se îmbolnăvească. Iată de ce un salariu minim se duce, aproape, în întregime, pe mâncare.
CITEŞTE ŞI: INVESTIŢIE RATATĂ! Cum A PIERDUT Galaţiul 3.500 de LOCURI DE MUNCĂ, în favoarea Brăilei
Dacă ar fi să aplicăm algoritmul de calcul de atunci la preţurile de astăzi, am obţine un coş calculat pentru un consum minim lunar, care conţine: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 7,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 7,29 lei/kg - 7,4 lei/lună; fasole - 9 lei/kg - 18,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81 lei/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 8 lei/kg - 4,4 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 20 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 10 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 27 lei/kg - 9,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 15 lei/kg - 13,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 23 lei/kg - 24,95 lei/lună; telemea oi - 23 lei/kg - 17,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 10 lei/kg - 9,81 lei/lună; ouă - 4,5 de bani/bucata - 18,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.
Mai concret, potrivit INS, coşul românilor are următoarea structură: carne şi produse din carne (35 la sută), lactate (20 la sută), legume (16 la sută), pâine şi produse de panificaţie (14 la sută), fructe (11 la sută) şi ouă (trei la sută).
În total, circa 670 de lei, adică atât cât îi rămâne, în mână, unui gălăţean plătit, pe hârtie, cu salariul minim.
Cât dăm pe mâncare, comparativ cu europenii
Potrivit datelor celor mai recente ale Institutului Naţional de Statistică, un român cheltuieşte pe mâncare, lunar, 83 de euro, în medie, în condiţiile în care salariul mediu, la noi, este de 397,5 euro. Or, nu toţi câştigă salariul mediu, deci cheltuiala cu mâncarea se situează între un sfert şi o jumătate din câştig.
Europenii dau mai mult pe mâncare decât noi, dar câştigurile sunt şi ele mult mai mari. Spre exemplu, un neamţ dă pe mâncare 200 de euro (de două ori şi jumătate cât un român), dar câştigă de la 1.800 de euro în sus. Noi dăm un sfert din salariul minim pe mâncare, în timp ce neamţul, în cel mai rău caz, dă a noua parte din venit pe alimente.
Spaniolii dau, în medie, 158 de euro pe mâncare, dar câştigă începând cu 1.200 de euro. Ungurii şi sârbii chelutiesc, lunar, pe mâncare, mai puţin decât noi, doar 75 de euro. Cel mai mult din Uniunea Europeană dau pe mâncare norvegienii, al cărui consum lunar, de persoană, ajunge la 300 de euro.
N-ai de unde lua mai ieftin
Din păcate, omul de rând nu are nicio şansă să-şi cumpere mâncare ieftină. Retailerii mari, adică supermarketurile, au adaosuri, pentru că din asta trăiesc. Intermediarii din pieţe n-au cum să vândă ieftin, din cauză că societăţile lor fac bani tot din adaosuri. Producătorul, care vine la piaţă, dă - de multe ori - la preţul pe care-l fac comercianţii. Iar pe la porţile ţăranului, în judeţ, sau prin pieţe cum e cea de Cosmeşti, preţurile nu prea diferă de cele din oraş.
CITEŞTE ŞI: Unde ne-a dus INCOMPETENŢA autorităţilor/ POLUL SĂRĂCIEI din Moldova se MUTĂ la Galaţi
