* Cine a ţinut mai mult la calitatea produsului decât la bani este încă pe piaţă şi câştigă consistent * La Galaţi funcţionează Prutul SA, una dintre cele mai mari fabrici de ulei din ţară * Cel mai mare angajator din Tecuci este fabrica de conserve Contec Foods * Derpan a devenit al doilea mare producător naţional de croissanturi
Gălăţeanul tot trebuie să mănânce şi atunci când economia locală duduie, dar şi când fabricile, combinatele sau atelierele din judeţ pun definitiv lacătele pe uşă! La urma urmei, dacă ai sau nu loc de muncă, tot va trebui să îţi cumperi de mâncare. Iar acolo unde sute de mii de oameni, bogaţi şi săraci, se îngrămădeasc zilnic să consume, producătorul ar trebui să întoarcă banii cu lopata. Din păcate, nu se întâmplă aşa, mai ales din pricina faptului că importurile la preţ de dumping îi fac pe producătorii noştrii să vândă mai ieftin decât îşi propuseseră. Totuşi, mulţi oameni de afaceri care şi-au propus să câştige bani producând mâncare multă şi bună pentru gălăţeni au şi reuşit să o facă!
Iată câţiva dintre cei mai mari actori de pe piaţa producţiei alimentare gălăţene, cu câştigurile şi evoluţiile lor.
Piaţa pâinii se reface, după căderea uriaşului
În luna aprilie, s-a prăbuşit Galmopan - până la acel moment cel mai mare producător de pâine din judeţ. Aşa cum "Viaţa liberă" vă informa la acel moment, Galmopan Grup SRL ceruse, pe 25 noiembrie 2013, deschiderea procedurii de reorganizare a firmei, pentru ca, în mai puţin de două luni, adică pe 14 ianuarie 2014, judecătorul sindic să constate că societatea a solicitat să fie supusă procedurii simplificate a falimentului, pe care o şi deschisese.
Deşi fabrica n-a mai produs, gălăţenii n-au rămas fără pâine. Arcada şi-a construit, lângă Galaţi, o fabrică de pâine şi produse de panificaţie întinsă pe 5.000 de metri pătraţi. Cuky’s produce în continuare pâine şi în fiecare cartier există câte o brutărie sau mai multe patiserii şi covrigării. Industria pâinii prosperă şi în judeţ, chiar şi în localităţile unde nu există gaz pentru alimentarea cuptoarelor. La Pechea, spre exemplu, fabrica de pâine Furiosso se alimentează cu păcură.
La Smârdan, funcţionează de ani buni fabrica Derpan. Deţinută de fraţii Ancuţa, aceasta produce croissanturile Delly. Oamenii de afaceri gălăţeni deţin locul al doilea pe piaţa de profil din ţară, fiind depăşiţi doar de Seven Days.
Afaceri cu ulei de nota zece
SC Prutul SA, producătorul mărcilor de ulei Spornic şi Prutul, este una dintre cele mai mari companii româneşti. Controlată de omul de afaceri Marian Andreev, firma cu spaţii de producţie şi depozitare la nivel naţional are peste 500 de angajaţi. În 2012, înregistra un profit de 5.621.487 de lei, iar Marian Andreev este, potrivit Top 300 Capital, unul dintre cele mai bogaţi români, cu o avere de 28-30 milioane de euro.
„Anul trecut, compania a finalizat o etapă foarte importantă a proiectelor sale de investiţii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen lung a afacerii. Investiţiile realizate în ultimii patru ani au vizat atât modernizarea şi dezvoltarea fabricii de ulei, cât şi creşterea capacităţii de depozitare a materiilor prime şi cerealelor în silozuri şi baze proprii (…) s-au concretizat în noi secţii de preparare-presare şi extracţie, precum şi în realizarea unei secţii de peletizare a cojilor de floarea-soarelui. Odată cu noile echipamente instalate, fabrica şi-a crescut capacitatea de procesare instalată de aproape trei ori. Prutul a transformat fabrica de ulei de la Galaţi, cu cea mai îndelungată tradiţie în fabricarea uleiurilor vegetale din România, în una dintre cele mai mari şi mai moderne fabrici de profil din ţară, cu un sistem de producţie complet (extracţie, rafinare, îmbuteliere) şi automatizat în proporţie de 90 la sută”, preciza acum câteva luni Departamentul de relaţii cu publicul din cadrul companiei.
Reţeta lactatelor gălăţene se prepară la Bacău
Compania Almera Internaţional - companie producătoare de lactate care ocupă o poziţie importantă pe piaţa naţională de profil - a pornit în Galaţi şi are încă punct de lucru în oraşul nostru. Înfiinţată în 1996 de profesorul universitar Grigorie Lungulescu - la acea vreme cadru didactic la Universitatea "Dunărea de Jos" - Almera a preluat în 2002 o fabrică româno-olandeză la Bacău şi şi-a mutat acolo producţia. În Galaţi există, încă, spaţii vaste de depozitare şi se plătesc impozite de milioane de euro anual. Lactatele Panda, pe care le produce Almera Internaţional, ajung în magazinele din întreaga ţară.
Tecucenii fac bani din borş, carne şi conserve
Cel mai mare angajator din oraşul Tecuci rămâne fabrica de conserve Contec, controlată de Marathon Distribution Group. Implicarea în industria alimentară din Tecuci a omului de afaceri turc Levent Atin şi a partenerului său Aifun Suliman au fost providenţiale pentru unitatea de producţie. Deşi păşise în capitalism cu dreptul - înregistrând peste 43.000 de tone de conserve produse în 1995 - fabrica ajunsese aproape falimentară în anii 2000. Statul încă le mai cere daune unora dintre acţionari, pentru modul în care s-au făcut afaceri la Contec în acea perioadă tulbure. De la preluarea infrastructurii de către turcii de la Marathon Group, însă, lucrurile au mers din ce în ce mai bine. Deşi nu mai are fermele de prin judeţ din care se alimenta cu materie primă - în comunism şi imediat după - Contec Foods are acum peste 450 de angajaţi, iar gama de produse conţine peste 250 de mărci. Cele mai cunoscute sunt Olympia şi Winmarkt.
Karomtec SRL - fabrica de produse din carne a soţilor Popescu - este un alt actor important pe scena industriei alimentare tecucene. Producţia a început în 2001 şi s-a retehnologizat cu fonduri europene şi poate acum - potrivit investitorilor - să producă preparate din carne de calitate europeană. Problema este că o şuncă sau un salam cu conţinut ridicat de carne costă. Românul şi-ar dori să mănânce ca neamţul, dar nu prea îşi poate permite. Din acest motiv, afacerea, deşi construită corect, se dezvoltă mai greu decât îşi imaginaseră patronii. Numărul mediu de angajaţi ai fabricii este de 33. În anul 2008, potrivit portalului Finanţelor Publice, SC Karomtec SRL avea o cifră de afaceri de 5.142.832 lei, cu un profit net de 36.304 lei. Anul următor, cifra de afaceri era de 4.572.621 lei, iar profitul de 71.791 lei. În 2010, cifră de afaceri a crescut, din nou, la 5.434.110 lei, iar profitul a ajuns la 45.130 lei. În 2012, cifra de afaceri a atins un nivel record, de 7.412.648 lei, iar profitul a crescut şi el, la 74.096 lei. În 2013, cifra de afaceri a fost de 7.941.908, cu un profit de doar 16.720 lei. Produsele se găsesc în magazinele producătorului din Tecuci, dar se livrează şi la Focşani, Ploieşti, Bucureşti, Brăila şi în alte zone. De asemenea, se găsesc în supermarketurile XXL.
Borşul ABC este, de asemenea, o marcă destul de cunoscută pe plan local. Fabrica omului de afaceri Emil Dicu produce şi 15.000 de litri pe zi, iar rezultate financiare se văd. Potrivit Finanţelor Publice, în cursul anului trecut firma a avut o cifră de afaceri de 3.351.313 lei şi un profit de 856.646 lei. În 2012, numărul mediu de angajaţi era 16, cifra de afaceri ajungea la 2.814.309 lei, iar profitul la 676.828 lei.
Brandul Teco rămâne unul de referinţă în Tecuci. Este muştarul pe care îl produce fabrica fondată de inginerul Gheorghe Bostan în anul 1991 şi controlată acum prin intermediul firmei SC Agricultorul SRL. În 2013, firma raporta un număr mediu de 13 angajaţi, cifră de afaceri de 3.904.810 lei şi profit de 563.830 lei.
Mâncare mai sănătoasă, din ferme ecologice
La Lieşti, oamenii de afaceri Sabin Mantu şi Vasile Mantu pun pe picioare ferme ecologice care să poată livra - în sistem door to door sau în magazine - brânză, lapte, legume, fructe şi carne. Toate vor fi produse în regim ecologic, pe terenuri certificate şi în condiţiile impuse prin normele europene. Deja au intrat pe piaţă, în acest an, brandurile promovate de ferma Mansel - sub care se vând lapte, caş şi caşcaval ecologic. Piaţa nu a fost deocamdată chiar atât de receptivă pe cât s-ar fi aşteptat investitorii, dar gălăţeanul nici nu e, încă, informat cu privire la ceea ce înseamnă, realmente, ecologic şi care ar fi preţul corect al unor astfel de produse.
