* În cazul unei calamităţi, tot asiguratul e bun de plată şi de pus pe drumuri * Nici un sfert din populaţie nu respectă legea asigurărilor obligatorii * Oare greşesc cei care nu încheie asigurare?
Mai bine de trei sferturi dintre gălăţeni au intrat în noul an cu locuinţa neasigurantă în sistemul asigurărilor obligatorii. Deşi legea ne obligă, încă din 2008, să încheiem poliţele anuale în valoare de 10 euro sau de 20 de euro - în funcţie de caracteristicile casei sau ale apartamentului asigurat - cei mai mulţi dintre gălăţeni se fac că plouă când vine vorba să plătească pentru a-şi pune locuinţa la adăpost. De ce?
Pe de o parte, mulţi oameni consideră că sistemul de asigurări obligatorii are picioare de lut şi nu-şi va putea despăgubi clienţii, în cazul unui cataclism. Iar cine nu are garanţia că îşi va primi de o mie de ori prima de asigurare - aşa cum scrie în poliţă - nici nu se grăbeşte să scoată bani din buzunar şi să se asigure. Pe de altă parte, unii dintre gălăţenii deja asiguraţi se lovesc de solicitări care mai de care mai ieşite din comun, din partea asigurătorului.
Unul dintre cititorii noştri, spre exemplu, ne-a povestit că doi asigurători l-au trimis la Iaşi şi la Bucureşti să-şi scoată adeverinţă din care să reiasă că în satul său a fost mai întâi vijelie, apoi cutremur.
Numărul poliţelor s-a dublat, dar tot prea puţine rămân
Potrivit datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), doar 45.527 de gălăţeni aveau, la începutul acestui an, locuinţele asigurate. Procentual, e vorba despre numai 19 la sută dintre proprietarii sau administratorii de locuinţe din judeţ. E foarte puţin, ar putea spune un analist al pieţei asigurărilor. Totuşi, merită amintit că numărul poliţelor s-a dublat, în ultima jumătate de an, în Galaţi. PAID informa că la finele lunii iulie a anului trecut, numai 23.231 de gălăţeni aveau o poliţă de asigurare valabilă. Procentual, era vorba atunci despre doar 10,4 la sută dintre deţinătorii de locuinţe. Circa 70.000 de gălăţeni au încheiat asigurări private, care nu îi scutesc, însă, de încheierea poliţei obligatorii, potrivit legii.
"Eu plătesc şi tot eu sunt pus pe drumuri!"
Petru Palade are 59 de ani şi este unul dinte cei 45.527 de gălăţeni care au asigurare de locuinţă. Dezamăgit de felul în care se comportă asigurătorul cu care a încheiat poliţă, ne-a sesizat ca să-i pună şi pe ceilalţi în gardă, cu privire la probleme.
"Am o casă în satul Hânţeşti, din comuna Buciumeni. E casa părintească, făcută din cărămidă. După cutremurul de pe 22 noiembrie - cel de 5,7 grade - au apărut nişte fisuri la îmbinarea pereţilor cu tavanul. Am asigurare de locuinţă la Carpatica, poliţă obligatorie şi poliţă facultativă, aşa că i-am sesizat. A venit un domn din Tecuci, de la o filială a Carpatica, din câte am înţeles, care mi-a fotografiat casa. Mi-a spus că deschide un dosar şi-l trimite la Galaţi, dat fiind că iarna eu locuiesc în oraş. Am depus aici, la sediul din strada Brăilei, o cerere. Mi s-a spus că n-a venit nimic de la Tecuci, dar că eu trebuie să merg la Bucureşti, la Institutul de Seismologie, să aduc adeverinţă care să ateste că a fost cutremur la Hânţeşti. Dacă eu sunt asigurat, de ce să plătesc eu drum şi adeverinţă?”, se întreabă Petru Palade.
În plus, omul e nemulţumit că asigurătorul nu i-a dat nici un termen clar de soluţionare a problemei. „Am mai avut probleme şi asigurătorul nu m-a despăgubit nici în anii trecuţi. Eram asigurat la o altă companie, cu care nu mai sunt astăzi în relaţii contractuale. A fost furtună la Hânţeşti şi mi-a stricat streaşina şi o parte din acoperiş. I-am sesizat, iar dumnealor mi-au spus să le aduc de la Administraţia Naţională de Meteorologie, de la Iaşi, adeverinţă doveditoare că în satul meu a bătut vântul cu mai mult de 60 de kilometri pe oră. Păi cât dau pe drum, cât dau pe adeverinţă… Paguba nu era mare, dar meritam să fiu despăgubit. Aşa este corect. Eu am respectat legea. Am încheiat asigurarea. Am plătit-o. Au fost fenomene naturale care mi-au produs daune. E posibil să nu primesc nici măcar un răspuns clar: da, vă despăgubim sau nu, nu vă despăgubim? Am renunţat la serviciile acelui asigurător, dar acum văd că şi aici am probleme asemănătoare...”, ne-a spus gălăţeanul.
De la doi dintre angajaţii aflaţi la serviciu la Agenţia Carpatica, am aflat că directorii sunt la Sibiu, iar juriştii sunt în instanţă. Ni s-a spus că ne va contacta cineva din conducere, ca să ne explice de ce i se cere asiguratului să facă dovada că s-a simţit în zona sa cutremurul şi de ce nu se ocupă asigurătorul de acest aspect. Până la acest moment, însă, nu ne-a contactat nimeni...
Nu doar asigurătorii gălăţeni cer "adeverinţă de cutremur". Probleme de acest fel întâmpină asiguraţii din întreaga ţară.
Cum stăm, faţă de restul ţării
Cele mai multe locuinţe asigurate, 352.000, sunt în Capitală. Aproape 38 la sută dintre bucureşteni şi-au încheiat poliţa obligatorie. În Constanţa, 64.893 de locuinţe (32,82 la sută) sunt asigurate. Timişul e pe locul trei în ţară, dacă judecăm după procentul de locuitori care şi-au asigurat casele. Mai exact, 87.186 de case şi apartamente, adică 31,84 la sută din total, erau asigurate la începutul acestui an. Grad destul de ridicat de asigurare s-a raportat, la începutul acestui an, şi în Prahova, unde 77.109 locuinţe (24,16 la sută din total) sunt asigurate.
La polul opus se află judeţele în care nici măcar zece la sută dintre locuitori nu şi-au asigurat locuinţele. Vorbim despre Gorj (7,46 la sută locuinţe asigurate, adică 11.627), Botoşani (8,78 la sută locuinţe asigurate, adică 15.025) sau Mehedinţi (8,78 la sută locuinţe asigurate, adică 11.573).
În ţară, erau asigurate, la începutul acestui an, 1.491.329 de locuinţe, adică 17,53 la sută din total, potrivit PAID.
Cine a luat cei mai mulţi bani
Cu toate că suntem printre codaşi la numărul de poliţe încheiate, la sumele de bani încasate ca despăgubiri stăm bine. N-au luat bani mai mulţi locuitorii judeţelor fruntaşe la numărul de prime de asigurări, ci aceia care au suferit pierderi de pe urma inundaţiilor. Pe primul loc la prime încasate este judeţul Argeş. Doar 15,52 la sută dintre proprietarii de locuinţe s-au asigurat, dar primele au ajuns la 569.226 de lei. În Prahova s-au încasat 390.757 de lei, iar în Olt - 379.478 de lei. Gălăţenii, care, la inundaţiile repetate, aveau apa până la acoperiş, au scăpat de colindat ţării după adeverinţe şi au primit 286.579 de lei. Comparativ, în Bucureşti - oraşul cu cele mai multe poliţe încheiate - s-au plătit despăgubiri de doar 16.272 de lei. În întreaga ţară li s-au plătit până acum asiguraţilor daune în valoare totală de 2.686.611 lei, potrivit datelor PAID.
Ce asigurăm şi cu cât?
Potrivit Legii 260/2008, locuinţele se împart în două categorii: A şi B. În caz de calamitate şi în funcţie de avariile suferite de imobil, proprietarul asigurat poate primi până la 20.000 de euro pentru o locuinţă de tip A, adică pentru o „construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic”. De asemenea, asigurătorul poate plăti până la 10.000 de euro pentru o „construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic”.
Poliţa obligatorie îl asigură pe cel care o încheie pentru cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Pentru o locuinţă de tip A, trebuie să plătim o poliţă obligatorie în valoare de 20 de euro pe an, iar pentru una de tip B, o poliţă obligatorie de 10 euro pe an.
În funcţie de oferta fiecărui asigurător, vă puteţi asigura, plătind în plus, locuinţa împotriva inundaţiilor de la vecini, incediiilor, furturilor şi aşa mai departe.
