* Mai multe firme controlate de chinezi şi-au deschis magazine de lucruri ieftine în oraş * Firmele asiaticilor sunt când pe pierdere, când pe profit, dar fac totuşi bani buni în România * Bon i se dă clientului, dar numai dacă-l cere * Dacă tot n-am reuşit să facem noi bani de pe urma chinezilor – dezvoltând fabrica de tractoare Hoyo, în Zona Liberă, în urmă cu vreo trei ani - măcar să trăiască şi ei de pe urma sărăciei gălăţeanului
Zeci de mii de gălăţeni abia reuşesc să-şi întindă bruma de leafă de la o lună la alta, aşa că nu le mai rămân bani cu care să meargă la shopping prin magazinele cu ştaif din oraş. Încet, dar sigur, aceşti oameni devin clienţi fideli ai magazinelor de lucruri ieftine chinezeşti, care vând de toate: de la tacâmuri, la unelte de lăcătuşerie şi de la poşete la pastă de dinţi, lenjerie de corp şi tigăi. Preţurile mărfurilor sunt, evident, mult mai mici decât în magazinele care vând produsele producătorilor recunoscuţi. Evident, mai ieftin înseamnă şi de mai slabă calitate. Primii care au înţeles că şi de pe urma gălăţeanului sărac poţi face bani, în oraş, au fost patronii autohtoni care şi-au deschis magazine de chinezării. Parte dintre ele încă există, deşi şi-au tot schimbat denumirile. Din anii trecuţi, însă, au început să se dechisă în Galaţi tot mai multe magazine manageriate chiar de cetăţeni chinezi, cărora, judecând după cifrele de afaceri comunicate Finanţelor, nu le-a mers rău deloc, în ţara noastră. Prea comunicativi nu sunt chinezii cu privire la afacerile pe care le fac la Galaţi. După ce-şi vor depune şi declaraţiile pe 2014, însă, vom vedea cu toţii câte parale se fac din comerţul fiscalizat cu chinezării.
Bonul se eliberează, dar mai mult la cerere
Gălăţenii săraci nu-şi permit să cumpere mult, nici măcar atunci când vine vorba despre lucruri ieftine. Totuşi, bună parte dintre clienţi revin constant ca să-şi cumpere chinezării diverse, aşa că unii ajung să lase mii de lei la tejgheaua magazinelor, pe durata unui an. Pentru aceste sume primesc bon, dar numai dacă îl cer. Am testat, săptămâna trecută, serviciile a trei magazine deţinute de chinezi: Magazinul Universal Perfect din Piaţa Centrală, China Elegance din Micro 21 şi Roby Mall din Micro 39. Dintre toţi, doar chinezii din Micro 21 ne-au dat bon fără să-l cerem noi, în mod expres. Şi cum mulţi gălăţeni nu cer, nu-i exclus ca vânzările să fie chiar mai consistente decât ce aflăm noi, de la Finanţe. În medie, judecând după cifrele oficiale de venit, firmele chinezilor lucrează cu puţini angajaţi – şase sau şapte, cel mult – dar încasează şi zeci de mii de lei lunar.
Ce firme controlează magazinele chinezeşti şi câţi bani fac
Am încercat să discutăm şi cu parte dintre patronii chinezi, însă fără succes. La Roby Mall, spre exemplu, vânzătoarele gălăţence ne-au spus că şefii trăiesc în Bucureşti şi vin doar sâmbătă seara la Galaţi, că n-au numerele de telefon la care patronii să poată fi contactaţi şi că nimeni altcineva nu ne va da detalii legate de activitatea magazinului. Ba, un agent de pază a venit după noi în parcarea aşa zisului mall şi ne-a informat că nu avem voie nici măcar să pozăm magazinul de afară. Ciudat mod de a-ţi face reclamă când n-ai nimic de ascuns, nu-i aşa?
Societatea prin intermediul căreia e controlat mall-ul se numeşte Jingdong SRL, are sediul în Bucureşti, iar magazinul din Micro 39 este doar un punct de lucru. Din 2008 până în 2011, firma a fost pe plus, iar în 2012 şi 2013, pe minus. Totuşi, e de remarcat că veniturile lunare medii ale firmei ajung la aproape 38.000 de lei. Nu-i chiar rău, pentru o firmă care vine obiecte la preţ câţiva lei bucata. Numărul mediu de angajaţi este, însă, foarte mic : maxim şase persoane pe statele de plată, şi asta prin 2010. Potrivit celor mai recente raportări către Finanţe, firma avea doar doi angajaţi în toată ţara.
Magazinul Universal Perfect din Piaţa Centrală e controlat - potrivit bonului fiscal pe care ni l-a eliberat vânzătorul chinez doar la solicitarea noastră – de firma SC Yan Sheng Impex 2000 SRL. Societatea are punct de lucru în Galaţi, dar este înregistrată cu sediul central tot în Bucureşti. În 2010, firma pierdea 151.310 lei. În 2011, s-a adâncit în pierdere, ieşind pe minus cu 234.670 lei. Anul 2012 a fost tot unul terminat pe minus, cu o pierdere de 126.501 lei. Abia 2013, firma a intrat, din nou pe profit, reuşind să rămână cu 71.200 lei la finele anului fiscal. Faţă de Jingdong, firma cu punct de lucru în Piaţa Centrală încasează de vreo opt ori mai puţin, adică doar vreo 4.700 lei pe lună.
Magazinul chinezesc din Micro 21 care se numeşte China Elegant şi este controlat de SC Ni Clasic Magazin SRL. Ce-i drept, aici ni s-a dat bon şi fără să-l cerem. Cum firma a fost deschisă abia anul trecut, în iulie, trebuie să mai treacă ceva vreme să vedem dacă afacerile chinezilor de la ieşire din oraş merg bine sau nu. Oricum, ori de câte ori am intrat, erau clienţi la casă, semn că afacerile merg.
„Magazinele astea nu reprezintă mai nimic pentru mediul nostru de afaceri!”
Din păcate, faptul că mai mulţi cetăţeni chinezi fac bani şi în magazinele din oraşul nostru nu ne e de prea mare ajutor. Locurile de muncă nou create se numără pe degete, iar perspective de dezvoltare nu prea sunt.
L-am întrebat pe preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) din Galaţi, Marian Filimon, cum interacţionează chinezii care investesc la Galaţi cu mediul de afaceri autohton.
„N-aş putea spune că am avut o discuţie cu aceşti investitori, la nivel de patronat. Sunt afaceri mici şi foarte mici, care nu influenţează aproape deloc climatul economic. Oraşul nostru a avut posibilitatea de a face afaceri cu chinezii, în Zona Liberă, unde ar fi trebui să se facă o fabrică de tractoare Hoyo. Vorbeam acolo despre sute de locuri de muncă şi consistente către bugetul statului. Ani de zile au plătit firme chirie acolo degeaba. Am ratat această investiţie, iar acestea nu pot sub nicio formă să ţină locul unei afaceri de mari dimensiuni”, ne-a declarat Marian Filimon, preşedintele PIMM Galaţi.
