Evaluaţi acest articol
(17 voturi)
6 comentarii

Un soi de măr lieştean, obţinut într-o viaţă de muncă * Pasiunea pentru livadă rodeşte şi în anii cu vreme rea

În livada de şapte hectare a inginerei Dragostina Brăilescu de la Lieşti, parcă nici nu se simte că anul agricol a fost unul greu, din punct de vedere al vremii! Cât timp alţi fermieri se plâng acum de pierderile din 2015, inginera coordonează recoltatul merelor din miile de pomi care aproape că se apleacă sub greutatea rodului. Cum se obţin astfel de recolte impresionante, chiar şi atunci când vremea e capricioasă? Iată cum.

Greutăţi mari, producţie şi mai mare

„Am aici şapte hectare de livadă, iar pe fiecare hectar sunt plantaţi 833 de meri. Deşi n-am stabilit precis, aş spune că, dacă am estima o producţie medie, aceasta s-ar ridica la cel puţin 50 de kilograme de mere per pom şi tot ar fi o recoltă foarte bună într-un astfel de an”, apreciază inginera Dragostina Brăilescu.
Ar fi vorba, deci, despre un rod al livezii de aproape 300 de tone de mere, chiar potrivit celor mai pesimiste estimări. Producţia a fost obţinută însă cu muncă şi cu investiţii mai mari decât de obicei.

„Ne-am luptat cu problemele cum am ştiut noi mai bine. Undeva prin luna iunie, ne-a bătut grindina, iar acest lucru s-a simţit, în livadă. Apoi a venit seceta. Pentru aceasta din urmă eram pregătiţi, având în livadă sistem de irigaţie prin picurare pentru toţi pomii. Ne-am forat din timp puţuri, pentru că fără apă n-ai cum să faci pomii să rodească. Dar, cu toată grija noastră, dificultăţi tot au existat. A fost nevoie de mai multe stropiri în acest an, unele dintre ele cu substanţe foarte scumpe. În general, am făcut toate stropirile la limita menţinerii substanţei, nu doar atunci când am remarcat semne ale instalării unor boli”, spune inginera. Bună parte din producţia de mere ajunge în depozitul fermei, care are o capacitate de stocare de 120 de tone şi care e deja pe jumătate plin. Aici, la o temperatură de două – trei grade Celsius, fructele ţin şi până în luna mai. Aşa că mere de Lieşti se găsesc pe aproape toată durata anului.

„Soiurile de mere pe care le cultiv aici sunt dintre variate: Idared, Golden spur, Starkinson, Florina, Ionatan… Important e că sunt variate ca gust, dar că sunt soiuri de iarnă, care rezistă în timp, în depozit. Soiurile de vară sunt perisabile. Şi, dacă nu reuşeşti le vinzi la timp, singura soluţie este să le dai la făcut suc, iar asta înseamnă că obţii pe ele un preţ foarte, foarte mic”, apreciază Dragostina Brăilescu. 

Idaredul de Lieşti

Idaredul este un soi de măr care s-a obţinut pentru prima dată în Statele Unite, din încrucişarea dintre soiurile Ionatan şi Wagner. A fost introdus în producţie în 1942. Inginera Dragostina Brăilescu a realizat, la Lieşti, un genotip al Idaredul adaptat la condiţiile de mediu în care şi-a creat livada.
„Am ales Ionatanul de Rădăşani, pentru că este frumos, apetisant, parfumat şi pentru că produce mult şi l-am ameliorat cu un Wagner premiat. Am obţinut astfel un genotip al unui Idared. Tehnic vorbind, am încercat să îl pun pe mai multe porturi. Pe M9, înrădăcinarea era superficială şi am renunţat. Pe port M27, pomul creşte foarte înalt, aşa că trebuie să te urci cu scara ca să culegi merele. Pe M6, însă, am remarcat că rezultatele sunt foarte bune, aşa că am ales această soluţie”, spune inginera. Soiurile nu se creează de azi pe mâine.

„Practic, îţi trebuie o viaţă de om ca să creezi un soi. Trebuie să studiezi în timp modul în care se comportă pomul. Poată că eşti mulţumit de ceea ce ai făcut şi abia după 25 de ani să te întâlneşti cu condiţii de mediu care să pună la încercare soiul pe care l-ai creat. Şi abia atunci s-ar putea să vezi că n-ai obţinut rezultatele la care te aşteptai şi că trebuie să o iei de la capăt. Trebuie să iubeşti într-adevăr meseria asta, să iubeşti pomii ca să ai atâta răbdare şi să îţi dedici tot timpul muncii în livadă. Eu fac ameliorare de 40 de ani, de când am început să lucrez”, spune Dragostina Brăilescu.

Semne bune are şi 2016

„Când vezi că merele cresc frumos, în livadă, nu-i motiv suficient să te bucuri şi să n-ai grijă. Trebuia să monitorizezi în permanenţă şi starea mugurilor de rod. De procesul de diferenţiere al acestor muguri de rod depinde producţia anului viitor. Cine n-are această grijă, poate foarte bine să aibă multe mere acum, iar la anul, să nu mai recolteze aproape nimic”, spune inginera.

O viaţă de temerar

Capacitatea de a obţine rezultate serioase în cercetare şi-a demonstrat-o inginera Dragostina Brăilescu încă de la finele facultăţii. La acel moment, proiect de licenţă (cel al unui deshidrator de legume) a redus timpul necesar deshidratării la jumătate. Nu puţini au fost profesorii care i-au spus atunci că lucrarea e una de diplomă de stat, ci una de doctorat. Asta nu înseamnă că, de-a lungul vieţii, inginera n-a fost nevoită să o ia de la capăt iar şi iar, chiar şi de pe poziţia de muncitor în livadă. Probleme mari a întâmpinat şi la Lieşti. În 2005, livada a fost pe de-a-ntregul inundată. Dragostina Brăilescu a replantat-o şi a creat depozitul frigorific. Acum, pomii intraţi pe rod au zece ani.
„Dacă e îngrijit aşa cum trebuie, un pom rodeşte vreme de 35 de ani sau chiar 40 de ani. Se întâmplă aşa însă numai în condiţiile în care îngrijirea este continuă. Dacă ai scăpat pomul din mână, cu greu îl mai readuci pe drumul cel bun”, conchide inginera Dragostina Brăilescu.

Citit 9726 ori Ultima modificare Luni, 05 Octombrie 2015 09:06

6 comentarii

  • postat de pepeman Marți, 06 Octombrie 2015 08:56 213.177.6.*** Link la comentariu
    0
    1

    Păi cum, măi, să mâncaţi voi mere modificate genetic? Nu mă aşteptam! Cum, numai la soia e câh? Ahaaaa...

    Raportează
  • postat de costi Luni, 05 Octombrie 2015 16:13 95.77.96.*** Link la comentariu
    1
    5

    Robert ai intrat la calculator fara voia parintilor. Poate nu stii ca doar merele fara pesticide au viermi. Gaura de vierme este garantia calitatii.
    Iar daca vrei suc, nu te pune nimeni sa iei suc pasteurizat. Exista storcatoare de fructe la 200 de lei care fac pana la 5 kg de suc, pana incep sa se incalzeasca. Eu imi fac in fiecare iarna cateva zeci de litri, dupa ce da bruma, si merele ajung la 1 leu/kg. Apoi le pun la lada frigorifica, fara niciun conservant.

    Raportează
  • postat de Robert Popescu Luni, 05 Octombrie 2015 16:02 91.208.234.*** Link la comentariu
    15
    4

    Nu mai cumparati porcariile de mere romanesti indopate cu toate chimicalele si otravurile.
    Merele poloneze sunt cele mai bune. Si sunt si ieftine pe deasupra.
    Merele romanesti sunt foarte bune de dat la porci!
    Foarte bine ca ati pozat merele cu defecte sa se vada ce marfa buna suntem indemnati sa cumparam.

    Raportează
  • postat de grecu Luni, 05 Octombrie 2015 15:26 5.13.208.*** Link la comentariu
    2
    4

    nu prea ai sa vezi merele dnei Brailescu prin Galati,sigur se vor duce acolo unde este pretul mai bun si cererea mai mare.,si daca vom avea si pe piata noastra ne-am dori sa fie tot atat de bune ca si cele de Voinesti si chiar daca pretul la suc este scazut sigur v-a avea vanzare mare daca ar fi si pasteorizat.

    Raportează
  • postat de costi Luni, 05 Octombrie 2015 11:59 95.77.96.*** Link la comentariu
    3
    11

    Acum o luna Viata Libera scria ca din cauza secetei preturile merelor vor exploda in aceasta toamna. Se dovedeste pana la urma ca nu trebuie decat sa stii unde sa cauti, si intotdeauna vei gasi preturi bune la micii producatori romani. Hipermarketurile astea cu fructe turcesti ne-au facut sa nu mai stim sa facem piata asa cum o faceau parintii nostri.

    PS: cine vrea mere romanesti la preturi de producator, gaseste in piata moldevenilor de pe calea prutului, in coltul din dreapta-spate. Daca nu ma insel, deja pretul a coborat la 1,4 lei pe kilogram, la mere.

    Raportează
  • postat de Florin Luni, 05 Octombrie 2015 06:56 78.96.59.*** Link la comentariu
    2
    17

    Multumim pentru reportaj, asta da activitate dedicata agriculturii. Felicitari doamnei Brailescu si o rog sa ne spuna unde gasim, in Galati, sa cumparam merele produse de dansa.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.