Mult discutata lege a dării în plată, prin care datornicii îşi pot ceda casa băncii pentru a scăpa de restanţele financiare, va intra în discuţie în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare, iar reacţiile pe această temă, mai ales din partea reprezentanţilor Băncii Naţionale a României (BNR), continuă să apară.
Să fie, dar... cu modificări
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a explicat, într-un document remis redacţiei că, date fiind efectele majore ale crizei internaţionale prin care trece şi România, legea dării în plată ar fi una benefică, însă numai dacă ar suferi câteva modificări. "Se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetățenii cu credite pentru locuinţe, a căror situaţie financiară a fost sever afectată de criză şi care nu mai pot plăti ratele la bănci, excluzându-i pe cei care, din motive subiective, nu mai vor să-şi plătească datoriile la bănci. Forma finală a legii trebuie să asigure menţinerea stabilităţii financiare în România", se arată în documentul citat.
În urmă cu câteva zile, Senatul României a aprobat, în mod benefic din perspectiva aplicabilităţii legii, amendamentul privind plafonul de credit la nivelul a 150.000 de euro, având ca garanţie ipoteca asupra unui bun imobil cu destinaţia de locuinţă.
"În continuare, în opinia noastră, pentru ca Legea dării în plată să se circumscrie strict caracterului său social, este necesar ca, la nivelul Camerei Deputaţilor, să se adopte şi alte amendamente. Unul dintre acestea este obligativitatea consumatorului (proprietarului) să locuiască în imobilul achiziţionat. De asemenea, trebuie stabilit ca serviciul datoriei lunare către bancă, respectiv rata de plătit de către debitor, să se situeze la peste 65 la sută din venitul lunar net al acestuia", a mai afirmat Florin Georgescu, din partea BNR.
Comisia Europeană trage un semnal de alarmă
Pe 9 martie, membrii Comisiei Europene au arătat, în ultimul Raport de ţară privind România, că legea dării în plată presupune mai multe riscuri demne de luat în seamă. "Unele iniţiative legislative naţionale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătoreşti pronunţate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive şi a legii privind darea în plată. Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituţii de credit şi poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă. Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă spre reexaminare. Dacă va fi adoptată din nou de către parlament în forma sa iniţială, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar şi cu implicaţii asupra întregii economii", se arată în raport.
BNR anticipează riscuri şi pe piaţa imobiliară
La conferinţa de presă organizată cu ocazia lansării "Raportului de ţară" al Comisiei Europene, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, a spus că "există riscul ca avansul cerut de bănci pentru un credit ipotecar, dar şi dobânzile şi ratele plătite de debitori să crească substanţial, în urma aplicării acestei legi. Totodată, valoarea imobilelor ar putea scădea".
În ultimele săptămâni, mai multe bănci au anunţat majorări ale avansului pentru creditele ipotecare, în unele cazuri chiar şi până la 35 la sută din valoarea totală a creditului. Dacă acest trend se va generaliza, toate băncile urmând a mări avansurile pentru astfel de credite, atunci numărul potenţialilor clienţi va scădea, avertizează BNR.
Totuşi, la programul "Prima casă", prin care s-au acordat peste 90 la sută din creditele imobiliare în ultimii ani, avansul este în continuare de 5 la sută.
Viceguvernatorul BNR a vorbit şi despre situaţia persoanelor îndatorate în franci elveţieni şi care au protestat de mai multe ori în ultimele luni, cerând inclusiv intervenţia autorităţilor în reducerea poverii ratelor. Potrivit oficialului, românii cu credite în franci au beneficiat, până anul trecut, de un cost mult mai mic al creditelor, comparativ cu persoanele îndatorate în lei. "Cineva care a luat un credit ipotecar în 2006 în lei, echivalent a 60.000 de euro, a plătit, până în 2015, mai mult decât cineva care a luat în euro sau franci", a mai spus Voinea.
Cât mai costă un apartament în Galaţi
Numărul creditelor imobiliare, fie ele prin programul "Prima casă" sau prin credit cu ipotecă, a fost unul destul de scăzut în ultimii ani, cifrându-se la aproximativ un procent din media naţională. Spre exemplu, anul trecut s-au acordat doar în jur de 250 de credite "Prima casă". Motivul? Foarte puţini vânzători de apartamente mai acceptă varianta plăţii prin credit imobiliar, cei mai mulţi dorind să primească bani cash.
Preţurile imobilelor din Galaţi nu au scăzut însă deloc, ci, din contră, pe alocuri chiar au crescut. Un apartament cu trei camere, în zona Ţiglina, fără prea multe îmbunătăţiri, costă aproximativ 30.000 de euro, conform majorităţii site-urilor de agenţii imobiliare. Dacă are tâmplărie termopan, centrală, parchet şi, eventual, geam la baie, atunci preţul se poate apropia cu uşurinţă de 40.000 de euro. Iar în cazurile în care este şi complet mobilat, atunci preţul stabilit este undeva la 45.000 de euro.
Apartamente mai ieftine pot fi găsite în zone mărginaşe ale oraşului, ca de exemplu în Micro 38, Micro 39 sau Micro 40, însă nici acolo nu sunt extrem de avantajoase. Spre exemplu, în spatele Oficiului Poştal din Micro 40, un apartament cu două camere, semidecomandat, fără centrală termică şi cu suprafaţa totală de puţin peste 40 de metri pătraţi costă aproximativ 28.000 de euro.
Problemele legate de valoarea apartamentelor apar, însă, atunci când acestea sunt achiziţionate prin "Prima casă", deoarece evaluatorul ţine cont de îmbunătăţirile aduse imobilului, de prezenţa unei centrale termice sau a unui aparat de aer condiţionat, dar şi de zonă, de etaj şi chiar de vecini. Poate tocmai de aceea sunt aproximativ 20.000 de apartamente nelocuite într-un oraş în care tinerii vor, dar nu au cu ce să îşi cumpere o casă.
