BANI MAI PUȚINI pentru piscicultura gălăţeană. Se pregăteşte o nouă strategie
Foto: Foto-arhivă ”Viața liberă”

BANI MAI PUȚINI pentru piscicultura gălăţeană. Se pregăteşte o nouă strategie
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)


Finanţarea a scăzut la aproape un sfert din cea pe care gălăţenii au avut-o la dispoziţie în ultimii şapte ani, prin strategia de dezvoltare a zonei pescăreşti Prut-Dunăre * De unde, pe timpul strategiei trecute,  n-am putut cheltui toţi banii, acum s-ar putea să nu ne ajungă * Ca banii să ajungă acolo unde este mai multă nevoie de ei, producătorii trebuie să depună proiecte, începând din toamnă


Sectorul pescăresc gălăţean se zbate deja de zeci de ani ca peştele pe uscat. S-a distrus mult, s-a furat şi mai mult, iar piscicultorii care obţineau producţii record din bălţile locale, înainte de Revoluţie, au fost martorii prăbuşirii sectorului în care lucraseră. Din păcate, nici după ce a ajuns la fundul sacului cu peşte, statul n-a înţeles că ceva trebuie musai făcut, ca bălţile să nu sece, iar pescarii să nu ajungă în sapă de lemn. Aşa s-a ajuns ca, până astăzi, Brateşul să rămână încă - în mod inexplicabil – neatribuit. Balta Vlădeşti, celălalt mare „motor” al pisciculturii locale, este dată doar cu drept de utilizare temporară fermierului Dumitru Ene de la Slobozia Conachi, dar o cer în instanţă şi primăria comunei Oancea, dar şi diverse persoane private. Balta Mălina de la Şendreni - investiţia inginerului Grigore Mihalache, - produce doar puiet de peşte. Mai sunt şi alţi câţiva piscicultori, dar care n-au cum să asigure suficient peşte nici măcar pentru consumul mediu mic, de numai cinci kilograme pe an, al gălăţeanului.

Ce s-ar putea face?


Acvacultorii, pescarii şi comercianţii de peşte au şansa de a accesa fonduri europene, prin Programul Operaţional de Pescuit. Marile priorităţi ale acestui program oferă oportunitatea de a atrage milioane de euro pentru dezvoltarea de ferme piscicole şi lanţuri de distribuţie. Pentru investiţii de amploare mai mică, există o a patra prioritate a POP, din care face parte şi Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut Dunăre” Galaţi, prin care primării, organizaţii non-guvernamentale şi privaţi au reuşit deja să atragă peste trei milioane de euro. Ieri, la Consiliul Judeţului, organizatorii, reprezentanţi ai instituţiilor gălăţene interesate şi, nu în ultimul rând, pescarii, s-au întâlnit în sala de conferinţe a Consiliului Judeţului pentru ceea ce s-a numit o „şedinţă de animare”, adică pentru o întâlnire pregătitoare a lansării noului ciclu al strategiei. Au fost prezenţi managerul strategiei, Corina Sofrone, preşedintele Camerei Agricole a Judeţului Galaţi, Floricel Dima, reprezentanţi ai mai multor instituţii gălăţene care au legătură cu sectorul pescăresc, dar şi reprezentanţi ai pescarilor. Unii dintre pescari şi-au ieşit chiar din fire, auzind cât de superficiale par sâcâitoarele lor probleme de zi cu zi, atunci când sunt exprimate în termeni birocratici.

Cum a mers strategia trecută


Pe durata precedentei Strategii locale de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut Dunăre”, gălăţenii au avut la dispoziţie 5.200.000 de euro pentru a-şi dezvolta afaceri de succes în sectorul pescăresc. Dar, cum domeniul este tulburat de tot soiul de probleme, de la cele legate de drepturile de concesiune a luciului de apă până la pierderi înregistrate de piscicultori, prea mult nu s-a putut investi în producţie. Ba nu avea piscicultorul acte pe baltă, ca să poată depune proiect, ba rămăsese cu datorii la stat şi iarăşi nu era eligibil.

Totuşi, strategia a lăsat în urmă şi realizări. Managerul Corina Sofrone a enumerat ca succese ale strategiei precedente: înfiinţarea unei pensiuni turistice cu specific pescăresc la Tuluceşti, deschiderea unei baze de agrement la Zătun şi a alteia, diferită ca structură, la Frumuşiţa. De asemenea, s-a amintit despre tipărirea unor cărţi de protocol care au suscitat interes în rândul oaspeţilor care le-au primit şi care au aflat, astfel, despre potenţialul pescăresc al zonei noastre.

Strategia trecută a avut, însă, şi minusuri. Pe de o parte, nu s-au cheltuit toţi banii. Astfel,  aproape un milion şi jumătate de euro din fondurile alocate, iniţial, gălăţenilor, au ajuns să fie împărţite între alte judeţe, care îşi cheltuiseră "porţiile" cu mai mult spor. De asemenea, sume importante din bugetul total al strategiei se duseseră pe festivaluri pescăreşti din oraş şi din comune (care n-au avut darul de a resuscita activitatea piscicolă din zonele în care au fost organizate), pe studii fără prea mare impact şi pe cărţi dinte care unele scrise cu superficialitate. Au fost şi agenţi economici care au făcut achiziţii de diverse echipamente, cu toate că nu sunt neapărat un sprijin pentru sectorul pescăresc local.

Per total, s-au cheltuit în strategia precedentă 3,8 milioane de euro.

Ce aduce diferit noua strategie


De acum şi până în 2023 nu vom mai avea de cheltuit peste cinci milioane de euro, ca în perioada 2007-2014, ci doar 1,6 milioane de euro. Corina Sofrone spune că diminuarea bugetului pentru următorii şapte ani nu are nimic de-a face cu faptul că în cursul strategiei trecute Galaţiul n-a putut cheltui toţi banii disponibili, ci că este doar tendinţa de scădere a bugetelor, resimţită la nivel naţional.

Important, pentru noua strategie de dezvoltare a zonei pescăreşti Prut-Dunăre, este şi faptul că zona eligibilă (adică cea în care locuiesc sau activează persoanele şi societăţile care au dreptul să acceseze bani prin strategia de dezvoltare – n.r.) s-a extins. Dacă până acum, în oraşul Galaţi, erau eligibile doar Valea Oraşului şi Faleza Inferioară, acum zona s-a extins spre Centru, cuprinzând, printre altele, Faleza Superioară, Piaţa Centrală (unde sunt pescării care ar putea cere bani de vitrine frigorifice, să spunem) şi Universitatea. De asemenea, celor opt comune de pe Dunăre şi Prut care erau eligibile din anii trecuţi (Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni şi Cavadineşti) li s-au mai adăugat Şendreni, pe teritoriul căreia este balta Mălina a inginerului Grigore Mihalache şi Braniştea, unde se află balta Potcoava, a omului de afaceri Dumitru Popa.

În ce merită să investeşti


Participanţii la conferinţă au completat şi chestionare, prin care şi-au exprimat părerile cu privire la problemele şi soluţiile de dezvoltare a sectorului pescăresc. Întrebată, la rândul său, în ce ar investi conducerea strategiei, dacă ar avea posibilitatea să o facă, managerul Corina Sofrone a precizat:

„E greu să alegi singur un domeniu în care să investeşti, atunci când vorbim despre sectorul pescăresc. Părerea mea este că turismul şi agrementul constituie cele mai potrivite alegeri, pe termen lung, pe prioritatea din POP pe care o reprezentăm noi. Peşte este tot mai puţin, aşa că nu putem miza, pe termen foarte lung, pe dezvoltarea pescuitului, dacă nu se iau şi alte măsuri care să-l sprijine. De asemenea este evident faptul că aceşti bani destinaţi cofinanţării proiectelor prin strategia de dezvoltare - 1,6 milioane de euro pentru şapte ani - nu sunt suficienţi pentru ca un beneficiar să îşi construiască o mare fermă piscicolă. Pentru asemenea proiecte există celelalte priorităţi ale POP-ului. Noi credem, însă, că şi cu măsuri mici poţi face diferenţa. Spre exemplu, la Frumuşiţa, unde s-a construit baza pescărească, primăria şi-a luat angajamentul că va repara şi drumul de acces, lung de şapte kilometri. Cumva, investiţia realizată prin strategia de dezvoltare a zonei pescăreşti a fost „motorul” pentru acest proiect de reabilitare a drumului. Sperăm noi că în timp se va vedea diferenţa pe care o face programul, chiar dacă prin intermediul său se derulează investiţii de mai mică valoare decât prin alte priorităţi din POP”, a precizat managerul strategiei, Corina Sofrone.

Asociaţia de Dezvoltare „Prut-Dunăre” Galaţi, responsabilă de implementarea strategiei, este o persoană juridică non-profit, formată din 11 membri, printre care: Consiliul Judeţului, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Camera Agricolă a Judeţului, Grupul de Producători Lotca, Patronatul IMM-urilor şi Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură.

De ce nu este Muzeul Pescăresc la Grădina Botanică


Corina Sofrone a precizat că Muzeul Pescăresc nu a putut fi construit în preajma Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (unde există loc suficient - n.r.) din cauză că zona respectivă nu era eligibilă şi nu se puteau accesa fonduri pentru implementarea de proiecte în spaţiul respectiv. Acum, pe noua Strategie de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi, zona Falezei Superioare va fi eligibilă. Dar muzeul e deja în pădure...

Citit 2736 ori Ultima modificare Vineri, 01 Iulie 2016 17:33

2 comentarii

  • postat de Ioan Roata II
    Joi, 07 Iulie 2016 09:55
    5.13.148.***
    Domnule Gabriel Kolbay,
    Voi fi foarte succint. Am citit articolul dvs.a doua zi dupa publicare, dar nu v-am putut raspunde. Motivul: starea de revolta creata. Este intradevar inadmisibil ! Adica sa existe fonduri, sa nu poata fi cheltuite pe activitati productive, de mare necesitate si viitor pentru aceasta zona, dar, sa fie cheltuite pe "festivaluri", evident pescaresti si alte forme de "consum", intrece toate limitele bunului simt, ca sa nu spun altfel.
    Adica, sa ai "undita" in/pe mana si sa nu stii "tu" sa o folosesti, iar pe altii nici atat, este dovada clara a incompetentei si coruptiei, care in mod firesc atrage, logic, responzabilitatea acestui rasunator esec.
    Cred in profesionalismul si raspunderea dvs.de jurnalist de investigatie si, in numele tuturor celor care gandesc la fel, asteptam un raspuns clar la o problema esentiala si fundamentala, legata de asgurarea hranei si chiar a existentei populatiei din acest teritoriu.
    Cu stima cuvenita,
    Ioan Roata II
    0
    0
    Raportează
  • postat de pescar hoinar
    Luni, 04 Iulie 2016 12:24
    5.13.190.***
    Autoritatile sa isi faca treaba cu simt de raspundere.Pe sectorul Dunarii de la santierul naval si pana la gura de varsare a Prutului cei care au autorizatii de pescuit industrial dau si cu curent pe timp de noapte. Toata lumea se face ca nu vede. Eu am incercat sa iau atitudine fiind la pescuit pe malul Dunarii in acea zona si era sa fac baie contrar vointei mele...Se pare ca saramura de crap si somn merge bine la cei care ar trebui sa constate neregulile din zona !!!
    1
    2
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.