2.500 de lei. Atât ar fi primit doi tineri abia ieşiţi din adolescenţă pentru a o scăpa pe o femeie din satul Buciumeni, amanta unuia dintre ei, de soţul cu peste 30 de ani mai în vârstă. Pentru 1.250 de lei de persoană, cei doi au intrat în casa în care bărbatul dormea şi l-au bătut pe acesta până ce l-au lăsat în agonie. Amănuntele din ancheta poliţiştilor arată detaliile ororii: băieţii nu s-au mulţumit doar să-şi lovească victima cu pumnii şi cu picioarele, ci, plini de cruzime, au sărit cu picioarele pe burta acesteia, la final înfigându-i o bară metalică în cap. Cu o gândire şi mai bolnavă, femeia care a orchestrat toată grozăvia s-a întors acasă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, prefăcându-se şocată de ceea ce a găsit.
Întâmplarea poate fi privită ca o banală crimă, însă, la un nivel mai profund, este vorba despre eşecul moral al întregii noastre societăţi. Este vorba despre un sistem de educaţie, nu doar extrem de ineficient, ci şi incapabil să formeze măcar oameni cu o minimă brumă de discernământ. Este vorba şi despre eşecul instituţiei familiei, tradiţionale sau nu, de a-i livra copilului un set de reguli de etică pe baza cărora să poată trăi printre semeni săi. Pentru aceasta nici nu este nevoie de educaţie, în sensul de instruire, ci de a fi conştient şi de a respecta unele norme de bun-simţ şi care ţin de decenţă.
Mai este vorba şi despre decăderea satului românesc, în general, şi a celui gălăţean, în particular. Cu o populaţie îmbătrânită, rămasă în urma migraţiei masive a tinerilor către oraş sau peste hotare, multe sate au ajuns asemenea unor pământuri ale nimănui, fără acces la servicii medicale şi sociale de bază şi fără protecţia poliţiei. Bătrânii sunt jefuiţi ca-n codru, iar alcoolismul face prăpăd. Lipsa educaţiei, anti-exemplele preluate din familie şi absenţa oricărei perspective individuale pe termen scurt, mediu sau lung fac posibile crime cum a fost cea săvârşită la Buciumeni.
