Nu aveam destule belele pe cap, acum ne certăm şi din cauza ieftinirii unor alimente. Care ieftinire, spun unii specialişti în economie, de fapt va fi o scumpire, fiindcă şi comercianţii îşi vor scoate pârleala de undeva. Acuzele că de fapt ordonanţa privind ieftinirea unor alimente de bază este doar o manevră electorală sunt susţinute şi de faptul că, în realitate, nimic nu se va întâmpla până în septembrie, când se fac negocierile cu supermarketurile pentru un an de zile. Or, la toamnă, vom avea de luat în calcul şi o eventuală ajustare a salariilor, şi cum ne vor influenţa cheltuielile costurile cu încălzirea etc, astfel încât e greu de anticipat ce se va întâmpla, de fapt, cu preţurile de la raft. Până la toamnă, mai avem de trăit, de muncit şi de cheltuit, fiecare după posibilităţi.
Până una alta, ce a reuşit să facă iniţiativa este să adâncească şi mai mult prăpastia dintre noi. Unii aplaudă iniţiativa Guvernului, alţii acuză un circ electoral ieftin, specialişti în economie atrag atenţia că intervenţionismul statal nu este de dorit într-o economie de piaţă sănătoasă şi echilibrată, dar cine oare ar putea spune asta despre cea românească? Este evident că puterea noastră de cumpărare a scăzut sensibil, nu trebuie să fii geniu în economie ca să vezi că îţi cam fluieră vântul prin buzunare, comparativ cu vara trecută. Iar dacă nu toate serviciile şi-au modificat preţul, produsele alimentare şi cele de igienă personală sunt clar mult mai scumpe în 2023. Exact ce ne doare mai tare, indiferent de culoarea sau simpatia politică. Recent, luând masa de prânz undeva la un restaurant din judeţul Vâlcea, am constatat că nota de plată era cam la jumătate din cât plătesc de regulă în Galaţi pentru un meniu similar. Deci, este clar, nu doar preţul alimentelor în sine contează, ci şi unde le consumi. De ce este mai scump pe malul Dunării decât pe Valea Oltului, Dumnezeu să mai înţeleagă, că eu, una, nu prea pricep. De ce la noi încă mai sunt magazine care nu acceptă la plată cardurile aferente tichetelor de masă, iar în Vâlcea, la un supermarket local, mi s-a spus că "merge orice card, bani pe el să fie", iarăşi nu ştiu, că nu sunt nici patron, nici strateg, ci doar un biet consumator, la cheremul comercianţilor. Acum, dacă se vor ieftini sau nu unele alimente, vom trăi şi vom vedea. În opinia mea, vânzătorii, fie ei mari sau mici, vor găsi metode să-şi rezerve marja de profit, că nu vinde nimeni în pierdere. De pierdut, între timp, doar noi pierdem timp şi nervi, certându-ne precum chiorii pe pielea ursului din pădure.
