Nu sunt şofer, însă cunosc legislaţia rutieră, motiv pentru care realizez greşelile pe care le comit, adesea, cei care îşi conduc maşinile. Îi observ cu o curiozitate disimulată (să nu le atrag atenţia, că nu se ştie…) pe acei nesimţiţi care se cred „regii şoselelor”, motiv pentru care „taie faţa”, merg pe contrasens sau ocupă primul loc la semafor, fără să-i pese de „fraierii” care şi-ar dori să facă la dreapta.
Îi observ şi pe cei care abia îşi târâie maşinile pe banda a doua (numită, probabil, în glumă „bandă de viteză”), în timp ce, invariabil, vorbesc la telefonul mobil. Şi pe „piţi”-le care se plimbă, demonstrativ, prin centrul târgului, încurând circulaţia, dar nu că ar avea vreo treabă, ci doar ca să arate lumii că iubiţii le lasă (?!) să le conducă maşinile de lux…
Îi mai urmăresc şi pe acei şoferi inconştienţi care se întrec pe Brăilei, de la un semafor la altul, oameni care nu se cunosc, dar care, dintr-o privire, se înţeleg să facă „o liniuţă”, de parcă ar fi singurii de pe planetă. Îi văd şi pe cei care întorc maşinile, pe şosea, în total dispreţ faţă de linia continuă, dar şi pe cei care îşi opresc maşinile nu în locuri nepermise, precum trotuarele, ci pur şi simplu oriunde – chiar şi pe mijlocul şoselei – punând în funcţiune doar „avariile”.
Iar exemplele pot continua la nesfârşit: snobi care circulă cu proiectoarele de ceaţă pornite, deşi afară e senin, inconştienţi care se apucă să „pună la punct” câte un şofer, tăindu-i faţa şi apoi încetinind brusc, sau adormiţi care semnalizează după ce au virat la stânga sau la dreapta…
Iar ceea ce v-am enumerat mai sus remarc doar ca persoană care nu conduce maşina. Nu vreau să mă gândesc la cât stres îndură un şofer care chiar se confruntă cu toate aceste situaţii în trafic, fiecare din ele reprezentând, în fapt, un posibil accident rutier…
Nu pot însă să nu sesizez că niciodată până acum nu am întâlnit un echipaj de Poliţie Rutieră care să reacţioneze împotriva şoferilor indisciplinaţi în trafic. Singura imagine atunci când vorbeşti despre Poliţia Rutieră este cea a maşinii cu aparatul radar în ea şi, eventual, cu un agent care-l roagă pe şofer să sufle în etilotest…
Nu am văzut un poliţist care să urmărească pur şi simplu comportamentul şoferilor care aşteaptă la stop să se facă culoarea verde. Nu am auzit niciodată ca unui şofer să i se aplice amendă pentru folosirea incorectă a luminilor de la maşină – deşi există, teoretic, o astfel de contravenţie.
Poate că întreaga brambureală din trafic, toate scenele cu pumni sau cuţite agitate pe geamurile maşinilor şi, în final, multe dintre accidentele rutiere poate că nici nu ar avea loc dacă cei de la Poliţia Rutieră ar ridica ochii de pe radare. Nu neapărat să-i amendeze pe şoferii care calcă linia continuă, dar măcar să le dea un avertisment, astfel încât aceştia să înţeleagă că şoseaua nu este moşia nimănui.
Din păcate, însă, la astfel de situaţii se primesc răspunsuri tip: sunt prea puţini angajaţi la Poliţia Rutieră pentru a acoperi întreaga „paletă” de contravenţii din trafic.
Mai nou însă, Guvernul se pregăteşte să-i transfere pe poliţiştii rutieri în subordinea Poliţiilor locale. Adică nou veniţii se vor alătura poliţiştilor locali care deja au atribuţii (este drept, restrânse) în circulaţia rutieră. Per total, vorbim de o creştere a numărului poliţiştilor rutieri. Rămâne de văzut însă dacă asta va atrage după sine şi o mai atentă supraveghere în trafic sau doar o înmulţire a echipelor de „radar” de pe şosele…
