Pentru prima dată după mulţi ani, universităţile au rămas fără studenţi. Nu s-au golit băncile facultăţilor, dar e un ritm care ar trebui să-i alarmeze pe cei care conduc instituţiile de învăţământ superior. Dacă se păstrează trendul, în câţiva ani vom asista la dispariţia unor specializări, a unor facultăţi, a unor universităţi chiar. Nu plâng de milă nimănui, dar dacă piaţa învăţământului superior va ajunge să se autoregleze, bag mâna în foc că va dispărea exact ceea ce ar trebui păstrat şi vom asista la o serie de dezechilibre greu de surmontat.
Potenţiali studenţi sunt din ce în ce mai puţini. Pe de o parte pentru că în urmă cu 20 de ani începea declinul demografic cauzat de tranziţie. Apoi, pentru că de doi, trei ani s-a limitat fenomenul copiatului la bacalaureat. În aceste condiţii, numărul total de locuri scoase la concurs de către universităţi depăşeşte numărul de absolvenţi de liceu care au luat bacalaureatul. Fenomenul s-a putut observa cel mai bine anul acesta, când, de exemplu, Universitatea "Dunărea de Jos" a rămas cu aproximativ 300 de locuri la buget neocupate. Elevii din an terminal de anul acesta nu sunt mai mulţi decât anul trecut, iar la bacalaureat nu se întrevăd prea mari răsturnări de situaţie în ceea ce priveşte promovabilitatea. Asta înseamnă că şi la anul vor apărea exact aceleaşi probleme. Dacă şi numărul de locuri pe care universităţile le vor scoate la concurs va fi la acelaşi nivel ca anul acesta deja vor apărea dezechilibre majore. Universităţile încă sunt "pe plus", graţie cifrelor din anii precedenţi, adică datorită studenţilor din anii II, III şi IV. Dar aceştia vor absolvi, iar din urmă vine generaţia lipsă. Şi toţi cei care vin din urmă au aceleaşi aspiraţii ca şi până acum: toţi vor să se facă medici, economişti şi avocaţi. Şi aşa numărul locurilor scoase la concurs pentru aceste specializări era mare raportat la numărul de locuri în inginerie, de exemplu. Dacă punem la socoteală şi lipsa de interes a candidaţilor pentru această zonă, avem clar imaginea viitorului. Fabricile pe care nu le-a închis criza economică vor dispărea din cauza lipsei specialiştilor. Asta în timp ce la supermarketuri, din ce în ce mai multe chiar pe timp de criză, ne vor vinde specialişti în drept şi în contabilitate.
Asemenea dezechilibre nu sunt vizibile pe termen scurt. Efectele se văd doar în câţiva ani, câteva zeci de ani poate. Dar sunt lucruri care se reglează apoi în decenii, câteva zeci de decenii poate. Şi nimic din ceea ce se face la Ministerul Educaţiei nu dă senzaţia că există o planificare pe mai mult de câţiva ani. Patru ani este perioada maximă pe care se pot face strategii pentru că fiecare orientare politică vine cu propria viziune asupra reformei. Dezechilibre deja există, dar nu sunt sesizabile. Şi încă nu e târziu să fie reglate.
