Să vă spun sincer, am repulsie să apelez la serviciile funcţionarilor angajaţi în Primărie. Nici nu apuc să ajung în faţa ghişeului, că-mi vine să rup uşa şi să fug. Şi asta numai uitându-mă la cât de timoraţi sunt cetăţenii din faţa mea, disperaţi că trebuie să treacă prin marea confruntare cu atotstăpânitorul funcţionar, plătit din taxele şi impozitele de care cu toţii suntem jumuliţi, precum cepele de foi. Te apucă mila să vezi cum le tremură hârtiile în mâini, cum le transpiră tâmplele sau palmele, cum stau umili, cu capul plecat, peste care stă gata-gata să cadă ghilotina ghişeului. Probabil, că au tot fost întorşi din drum să mai tot aducă alte şi alte hârtii pentru o amărâtă de autorizaţie. Simt că sunt în stare să se facă fraţi şi cu necuratul, numai să nu-l înghită balaurul birocraţiei, transformat în cucoana din faţa lui, care-l priveşte acru şi superior.
Cu toţii, într-un fel sau altul, am avut de suferit din cauza lipsei de profesionalism a angajaţilor de la Primărie. Ne-am lovit ani şi ani de incompetenţa, reaua voinţă şi corupţia lor. Şi cu toate acestea ne umilim în faţa lor, pentru că sistemul ne obligă să-i suportăm ca pe nişte stăpâni bine cocoţaţi în funcţiile lor, intangibili şi de neclintit. De atâţia ani, cui să te plângi, dar mai ales cine să ia măsuri împotriva acestor aşi ai jocurilor de interese, pile şi relaţii, care au învăţat cu timpul să calce peste cadavre numai să-şi poată păstra posturile la umbra cărora învârt tot soiul de matrapazlâcuri? Durbacă, cel făcut exact din acelaşi aluat cu ei? Dumitru Nicolae cel cinstit, dar adormit? Poate speraţi că Marius Stan. Eu, totuşi, sunt destul de sceptică. Pe mine nu mă impresionează faptul că noul edil a plătit cei 150.000 de euro pentru raportul întocmit de PricewaterhouseCoopers România, care nu i-a spus altceva decât aş fi putut să-i spun şi eu, pe gratis, că nu vreau să-mi fur singură căciula, şi anume că numai cinci la sută dintre angajaţii Primăriei au ce căuta acolo, restul de 95 la sută fiind slab pregătiţi sau, cel mult, "conform aşteptărilor" - ale cui, oare? - şi, mai mult, nu au nici cea mai mică intenţie să se schimbe nici de acum încolo, fiind refractari la nou.
Să spunem că părerile noastre, noi ăştia mici care-i plătim pe ei să ne facă zile fripte, nu contează. Şi că a fost nevoie de un studiu fundamentat ştiinţific, care să fi meritat cei 150.000 de euro. Iar rezultatele arată că 95 la sută din personalul Primăriei trebuie musai primenit. La ce să ne aşteptăm de acum încolo? Se apucă oare Marius Stan de organizat concursuri ca la carte, bazate numai şi numai pe criteriul competenţei? Sau se pune iar în mişcare maşinăria pilelor şi relaţiilor de partid, iar noii veniţi vor semăna izbitor cu cei care ar trebui să plece acum? Există şi o a treia variantă, cea cu mult zgomot pentru nimic, în care pică un cap sau două, adică se modifică pe ici pe acolo, dar nu se schimbă nimic. Că prea s-au uns ăştia din Primărie cu toate alifiile şi au devenit atât de alunecoşi, de nu le mai dă de capăt nici mama partidelor politice! Prea nu s-a mişcat nimic la personal aproape într-un an de zile. În plus, nu am încredere într-un primar care-şi priveşte votanţii de sus şi nu ţine audienţe. Chestiune care nu mă nemulţumeşte doar pe mine, ci, din ce aud, pe din ce în ce mai mulţi dintre cei care l-au votat.
