Pe drumul dintre casă şi serviciu dau zilnic de cel puţin cinci dobitoci în trafic. Pentru ei, dar şi pentru toţi cei pe care nu îi întâlnesc eu, dar fac ceea ce fac şi dobitocii din drumul meu, am conceput un set de reguli simple. În principiu, ele sunt extrase din Codul Rutier, doar că sunt altfel formulate. Mai pe înţelesul lor.
Semnalizarea. În primul rând, să începem cu localizarea. E un buton situat în partea stângă a volanului, care funcţionează simplu: îl ridici ca să arăţi că faci dreapta şi îl dai în jos ca să indici că te îndrepţi în partea stângă. Odată eliminate chestiunile de mecanică, îţi ofer şi un mic ghid de folosire. Când pleci de pe loc semnalizează stânga, nu ieşi ca boul în faţa maşinilor care deja circulă. Apoi, când mergi vrei să faci dreapta de pe o stradă cu prioritate pe una fără, SEMNALIZEAZĂ. S-ar putea să fie util pentru fraierul care vrea să iasă din străduţa pe care vrei să intri tu şi care te aşteaptă ca prostul pe tine să treci. La fel, când vrei să parchezi pe partea dreaptă a drumului, SEMNALIZEAZĂ. Nu mă lăsa pe mine să ghicesc că vrei să te opreşti pentru că nu citesc gânduri. Când depăşeşti şi când schimbi banda de circulaţie, din nou, SEMNALIZEAZĂ! Şi, ca să te încurajez să foloseşti semnalizarea, îţi mai spun un secret: nu se consumă bateria şi nici becurile nu se ard prea repede.
Claxonul. Nu se foloseşete nici ca să saluţi prietenii în trafic, nici să îţi exprimi admiraţia faţă de vreo gagică cu fusta scurtă şi nici ca să îl atenţionezi pe cel din faţa ta că s-a făcut verde la semafor. În ce priveşte ultima variantă, ai voie să dai un semnal sonor, dar să fie scurt, numai dacă cel din faţă rămâne pe loc chiar şi după vreo patru, cinci secunde de când a apărut verdele. Şi încă ceva: claxonul consumă ceva mai multă baterie decât semnalizarea.
Staţionarea/Parcarea. Chiar dacă nu ştii semnificaţia semnelor de circulaţie tot e simplu: nu îţi lăsa maşina acolo unde i-ai încurca pe ceilalţi. Foarte important de ştiut e că avariile pornite nu ţin loc de autorizaţie de staţionare. Apoi, la supermarket să ştii că există mai multe locuri de parcare decât cele zece din uşa magazinului, aşa că nu-i nevoie să-ţi parchezi maşina pe banda de mers (chiar dacă stai numai două minute).
Banda 1. Ea există, aşa că foloseşte-o cu încredere, mai ales atunci când ieşi la plimbare şi vrei să te uii atent la fufele de pe trotuar. Dacă mergi cu mai puţin de 20 de la oră e chiar indicat să foloseşti banda din dreapta. O să-ţi fie recunoscători toţi cei care fac coadă în spatele tău.
Semaforul. Dacă e roşu, te opreşti. Dacă eşti daltonist, să ştii că roşul e cel de sus. Ai voie să treci doar dacă e aprins becul de jos. Sau, mai simplu, dacă cel din faţa ta opreşte înseamnă că a avut un motiv întemeiat să o facă: foarte probabil a văzut că se schimbă culoarea. Şi dacă el, care e în faţa ta, nu ar mai fi prins verdele, fii convins că nici tu nu l-ai fi prins.
Degetul mijlociu. Ai voie să îl foloseşti doar ca să te scobeşti în nas. Deşi, mai nimerit pentru asta, e arătătorul.
