Aşa-zişi oameni de afaceri pe care lumea nu prea mai poate să-i încapă vor veni şi-n ţara noastră, de la anul, să ceară pământ şi apă. De fapt, nici nu prea vor mai fi nevoiţi să ceară cuiva terenul extravilan pe care şi-l doresc, din cauză că îl vor putea cumpăra, cu banii jos, din postura lor de cetăţeni ai planetei, începând cu 1 ianuarie 2014. Pentru străinii de peste mări şi ţări va fi avantajos, pentru că pământul nostru este şi de 15 ori mai ieftin decât cel al francezilor, spre exemplu. De altfel, un documentar realizat de canalul France 24 prezenta România, încă din 2011, drept noul Eldorado al agriculturii europene. Şi asta pentru că la noi se poate cumpăra ieftin terenul, adică tocmai ceea ce toţi ceilalţi europeni vând cel mai scump. E de ajuns să vrea străinii să vină până aici şi vor găsi din belşug fermieri gălăţeni care să le vândă pământuri. Nu de bună voie şi-ar înstrăina ai noştri terenurile, ci din cauza faptului că în fiecare an se abate asupra lor câte un nou sinistru, slăbindu-i tot mai mult, din punct de vedere financiar.
Anul trecut, a dat seceta care i-a făcut să recolteze puţin şi să-şi scoată, din vânzarea produselor, doar o parte din banii pe care-i dăduseră pe brazdă în campaniile agricole. Cu chiu, cu vai şi în mare parte pe datorie, oamenii şi-au înfiinţat în toamnă culturi noi pe care le-au tratat, le-au udat şi le-au îngrijit cum au ştiut mai bine. Muncă multă şi grea, de pe urma căreia scot acum recolte bogate. Din păcate, nici în acest an nu le e dat să se bucure de munca şi de cheltuiala lor şi să respire uşuraţi măcar pentru vreo câteva zile.
Cum puţini agricultori aveau contracte ferme de livrare a recoltelor, intermediarii români şi străini au prăbuşit piaţa de desfacere, ca să le poată cumpăra gălăţenilor producţiile pe te miri ce şi mai nimic. Iar în situaţia în care oamenii plătesc, anual, măcar cu vreo 10 procente mai mult ca să înfiinţeze un hectar de cultură, devalorizările recoltelor îi duc în sapă de lemn. Nu se poate să investeşti în fiecare an mai mult şi să încasezi mai puţin!
Fără suficienţi bani în conturi şi, deci, fără puterea financiară să cultive mai mult pământ decât poate vedea cu ochii, aşa cum şi-ar dori, fermierul gălăţean care altădată aduna bani buni de pe câmpuri a rămas acum la mâna celor care vor să-l strângă cât pot de tare cu uşa. Cine n-are siloz sau depozit frigorific şi nici nu-şi permite să închirieze, trebuie să-şi vândă recoltele repede, indiferent cât de puţin oferă cumpărătorul. Va merge fermierul în pagubă astăzi, va merge tot în pagubă şi mâine, până când îşi va trage utilajele pe dreapta şi îşi va agăţa ştiinţa şi meşteşugul în cui. Că de muncă multă pe bani puţini e lesne să te saturi!
Cum de greutăţile fermierilor noştri sunt mai acute decât ale altor agricultori europeni? Ei bine, interesul producătorului gălăţean din agricultură pare să fi ajuns pe ultimele locuri în agenda de lucru a mai marilor care iau decizii în stat. Prins în jocuri de putere pe care nu le poate influenţa, agricultorul gălăţean simte că nu i se pregăteşte nimic bun din 2014 încolo. Tonul în politică, inclusiv în cea agricolă, este dat de oameni ale căror interese nu pot fi decât bănuite, în acest moment. Câteva dintre aspectele acestei realităţi vi le-am prezentat în campania noastră "Din culisele agriculturii" pe care o încheiem astăzi.
Cu toţii ar trebui să ne dăm seama că, oricât de deasă ar fi plasa intereselor din agricultura anului 2013, în acest moment de bunăstarea fermierului şi de puterea sa de a-şi păstra pământul în proprietate nu-i prea pasă nimănui!
