În timp ce politicieni tineri şi… neduşi (destul) la şcoală se ceartă precum ţaţele la scara blocului, în timp ce ministrul Tineretului pleacă de la comisia de anchetă cu braţul plin de flori şi urări de "La mulţi ani", în timp ce premierul ne anunţă cu satisfacţie că din cele 32 de măsuri anti-criză, 28 au fost aplicate cu succes (?!), pe sub nasul nostru trec în cea mai mare grabă diverse decizii. Hotărâri pe care le vom lua în seamă abia atunci când vor începe să ne usture pe la buzunare.
Dar haideţi să detaliem, aşa, de amorul artei şi ca să nu ziceţi că vorbim discuţii. Ce am aflat noi în întâi a lunii iulie? Că Guvernul şi-a îndeplinit cu vârf şi îndesat planul de măsuri anticriză. Cum?, nu aud aplauze? Cum adică pentru ce? Păi pentru această măreaţă realizare; nu contează că acest plan de măsuri nu a fost resimţit de noi, cei care am scos din buzunar, de la lună la lună, mai mulţi bani pe mâncare, rate bancare sau transport, sau că aceste decizii i-au lăsat indiferenţi pe patronii care au disponibilizat în şase luni cât nu au dat afară în şase ani – probabil că unii dintre români chiar au simţit pe propria piele beneficiile acestui program.
Ce am mai aflat? A, că de la 1 iulie intră în vigoare decizia medicamentelor compensate cu 90 la sută, că tot de la această dată s-au ieftinit gazele naturale şi că a crescut venitul minim garantat cu 15 la sută.
Adică, după două calde (sau mai degrabă călduţe), se poate strecura şi una rece. Pentru că premierul nu a spus nimic despre suplimentarea bugetelor locale, în contextul în care venitul minim garantat creşte cu 15 la sută. Asta, ca să nu mai vorbim că primăriile din ţară chiar trec prin momente grele, fiind obligate să funcţioneze, de la începutul anului, cu un buget cu 15 la sută mai mic decât cel de anul trecut…
Ce am mai aflat? Că ministrul Sănătăţii s-a gândit – tot de la 1 iulie – să introducă o nouă taxă pentru românii care muncesc: bonurile de sănătate. Pe care le vom plăti ori de câte ori ne vom duce la medicul de familie ori la spital (nu în regim de urgenţă!), că cică aşa este în UE!
O explicaţie tâmpit de simplă precum situaţia în sine în care se vede pus românul contribuabil care oricum a plătit şi oricum va plăti şi de acum înainte şi asigurările de sănătate (?!).
Ce s-a mai întâmplat de la 1 iulie? A intrat în vigoare înţelegerea amiabilă între şoferii care îşi tamponează maşinile şi nu au rănit persoane. Câţi se gândesc deja la diverse „învârteli” pe această înţelegere amiabilă şi câţi îşi fac deja calcule pentru recuperarea unor pagube făcute cu mai mult timp în urmă dar, acum, „recunoscute amiabil” de binevoitori? Câţi se gândesc că astfel de „scăpări” se vor reflecta în creşterea preţului poliţei RCA, în condiţiile în care şi valoarea despăgubirilor acordate va creşte?
Dar ce ne batem noi capul cu toate aceste probleme pe care, oricum, nu avem şanse să le rezolvăm?
Să ne relaxăm: abia a fost 1 iulie, dintr-un an electoral, iar spectacolul este abia la jumătate…
