Începând din 2014, universitățile ar putea pierde o parte importantă din finanțarea publică dacă nu asigură suficiente locuri de practică pentru studenți, dacă au puțini profesori, dar mulți studenți sau dacă nu iau măsuri pentru integrarea celor din medii defavorizate, atenționează organizațiile studențești. Alți indicatori, precum rata de angajare a absolvenților, respectarea drepturilor studenților sau organizarea de programe de studii în colaborare cu universități din alte țări at putea fi măsurați, însă vor avea impact financiar doar din 2015.
Acestea sunt câteva din concluziile primei întruniri a membrilor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finanțare a universităților din fonduri publice și în care Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) participă în calitate de observator. Într-un comunicat de presă, ANOSR atrage atenția că, până acum, majoritatea banilor primiți de universități depindea de numărul de studenți, dar nu și de calitatea experienței acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educației.
O nouă metodologie de finanțare a universităților
În urma adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 117 / 2013, universitățile nu vor mai primi banii alocați în funcție de performanță pe baza clasificării universităților și a ierarhizării programelor de studii, ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finanțare de până în 2010. Finanțarea de bază (adică sumele primite de universități strict în baza numărului de studenți și care reprezintă peste 70 la sută din finanțarea totală alocată de stat) se calculează similar cu anii trecuți. Pentru finanțarea suplimentară (fondurile alocate pe bază de performanță, adică restul de aproape și 25 la sută din finanțarea totală alocată de stat), CNFIS și-a propus să simplifice indicatorii, astfel încât aceștia să fie mai ușor de colectat și procesat.
Astfel, CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanță: Predare / învățare (35 la sută din finanțarea suplimentară), Cercetare (35 la sută), Orientare internațională (10 la sută) și Orientare regională și echitate socială (20 la sută). Ponderea indicatorilor care țin de experiența directă a studenților din totalul indicatorilor crește astfel foarte mult, urmând ca banii primiți de universități să depindă de trei ori mai mulți de acest factor.
ANOSR este însă nemulțumită de faptul că membrii CNFIS nu au acceptat încă introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră, considerat de reprezentanții studenților ca fiind serviciul social cu cele mai mari probleme de funcționare și totodată extrem de important pentru reducerea abandonului școlar și creșterea ratei de angajare. Nici flexibilitatea programelor de studii, rata de angajare a absolvenților și transparența instituțională nu au fost, cel puțin deocamdată, acceptați printre indicatori, dar studenții speră că vor fi luate în calcul la ședințele viitoare ale memebrilor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.
