Cazul ex-ministrului Costel Alexe a adus în atenţia gălăţenilor mecanismul de alocare şi tranzacţionare a certificatelor de emisii cu efect de seră. Asta mai ales că miza acestor certificate, la nivelul combinatului Liberty Galaţi, este de aproximativ 180 milioane de euro. Prin urmare, la solicitarea cititorilor, am venim cu o serie de explicaţii suplimentare - ce sunt, cum au apărut şi care este rolul acestui sistem al certificatelor cu efect de seră.
Emisiile necontrolate de gaze cu efect de seră - denumite generic emisii de carbon/CO2 - sunt principala cauză a schimbărilor climatice, prin urmare, Uniunea Europeană (UE) a introdus o serie de mecanisme care să ducă la controlul şi reducerea treptată a acestui fenomen. Unul dintre aceste mecanisme este acela al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi al unei scheme europene de tranzacţionare a acestor certificate (EU ETS).
În baza ţintelor de mediu asumate la nivel european, certificatele de emisii cu efect de seră sunt alocate pe o serie de categorii de produse, sectoare şi în final instalaţiilor din aceste sectoare.
"Au fost stabilite (la nivelul UE - n.r.) 53 de produse din 21 de sectoare, pentru care au fost determinaţi indicatorii de referinţă, produse care acoperă circa 75 la sută din nivelul emisiilor în schema EU ETS. Selecţia produselor pentru care au fost stabiliţi indicatorii de referinţă s-a făcut astfel încât să fie acoperit un nivel maxim de emisii, împreună cu reprezentanţii sectoarelor industriale implicate, lista de produse rezultată având acceptul larg al tuturor părţilor implicate interesate", arată Ministerul Mediului.
De la obiectivele de mediu la resurse financiare
La modul practic, aceste certificate de emisii cu efect de seră sunt drepturi tranzacționabile, reprezentând o tonă de dioxid de carbon neemisă. Aceste certificate pot fi şi valorificate, prin traderi internaționali, pe piața de carbon europeană.
Revenind la cazul nostru, potrivit DNA, ministrul Costel Alexe ar fi pretins 22 de tone de tablă pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către "un combinat siderurgic" (Liberty Galaţi, potrivit unor surse judiciare - n.r.) a acestor certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
În esenţă, este vorba de deblocarea unui ordin de ministru ce privea nu doar combinatul de la Galaţi, ci nu mai puţin de 133 de companii din ţară. Mai exact, este vorba de ordinul ministrului Mediului nr. 1404 din 13 iulie 2020, "privind aprobarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit aferente anului 2020 pentru fiecare instalaţie din sectorul staţionar în care se desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră".
Conform acestor alocări, făcute în baza referinţelor europene, combinatului Liberty Galaţi îi reveneau 5.527.525 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, fiind, de altfel, şi cea mai mare unitate siderurgică din ţară. Alocaţii semnificative s-au mai îndreptat spre Azomureş SA (1.130.351 de certificate), CRH Ciment SA (1.257.728 de certificate), Heidelberg Cement Taşca (877.618 certificate), Holcim SA Câmpulung (890.810 certificate).
Principiul "limitează şi comercializează"
Aceste certificate sunt, după cum am precizat, tranzacţionabile, iar Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon (EU ETS) este cea mai mare piaţă de acest fel la nivel internaţional şi se bazează pe principiul "limitează şi comercializează".
"Tranzacționarea certificatelor EUA (1 EUA = o tonă de CO2 - n.r.) se realizează ca urmare a existenței unui surplus sau deficit de emisii de gaze cu efect de seră, comparativ cu plafonul stabilit la nivel european. Instalațiile care au un surplus de certificate EUA întrucât au emis mai puțin într-un an de zile față de cota de emisii alocată au dreptul să-și vândă acest surplus, obținând astfel un beneficiu. În sens invers, instalațiile ce prezintă un deficit de certificate EUA determinat de o producție mai mare și, implicit, emisii mai multe față de cele alocate anual, trebuie să cumpere certificate EUA pentru a-și realiza conformarea (la sfârsitul lunii aprilie a fiecărui an)", precizează consultanţii carbonexpert.ro.
Valoarea certificatelor de carbon este fluctuantă. De exemplu, pe 5 ianuarie, preţul certificatului de carbon la bursa ICE ECX din Londra a avut o valoare de 33,44 euro/tCO2.
La un preţ de aproximativ 33 de euro/tCO2, valoarea certificatelor de carbon alocate către Liberty Galaţi ar fi de aproximativ 180 milioane de euro. Dar, după cum am arătat, la modul practic, mai întâi cu aceste certificate se acoperă emisiile de carbon din propria activitate, abia apoi, dacă mai rămâne ceva, s-ar putea ajunge la o tranzacţionare pe piaţa liberă. În cazul în care emisiile depăşesc cotele alocate, combinatul ar trebui să cumpere certificate suplimentare de pe piaţă.
Drept urmare, imperativele de mediu reprezintă un factor ce stă la baza inclusiv a planurilor de investiţii ale Liberty Galaţi. Ţinta de a deveni prin retehnologizare primul combinat european neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, până în 2030, este nu numai benefică pentru mediu, dar şi mai profitabilă din punct de vedere economic.
Maxim istoric în cotaţia certificatelor de carbon
Piaţa europeană EU ETS a luat fiinţă în 2005 și cuprinde peste 11.000 de instalaţii poluatoare din spaţiul comunitar. În baza obiectivelor climatice europene, EU ETS a evoluat - fiind deja în faza a treia de aplicare (2013-2020) - şi se dorește a fi unul din pilonii principali de mediu, acoperind aproape jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE.
Pe 4 ianuarie, preţul un certificat de carbon pe bursa ICE ECX din Londra a fost de 34 euro/tCO2 - maximul istoric - pe fondul creşterilor de consum energetic aferente sezonului rece, dar şi al perspectivei aplicării noilor ţinte de mediu avute în vedere prin Pactul Ecologic european, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 la sută până în 2030 faţă de nivelul din 1990. Practic, aceste ţinte vor pune o mai mare presiune pe agenţii economici, ceea ce va duce la reducerea numărului de certificate ce vor fi scoase pe piaţă pentru tranzacţionare.
