* Masă rotundă sub semnul lui Paul Păltănea
Ştiaţi de pildă că dorinţa lui Cuza a fost ca viitoarea capitală a Principatelor Unite să fie Galaţiul, frumos aşezat la întâlnirea celor două provincii? Dar câte amănunte lămuritoare sau adânci despre vremea Unirii celei Mici şi a domnului Cuza n-au fost spuse vineri, la Muzeul Judeţean de Istorie, provocând completări şi întrebări din sală? Mulţi elevi şi studenţi (unul dintre ei era basarabean) au rămas până la sfârşit la masa rotundă care a durat câteva ore! Titlul generic – „150 de ani de la Unirea Principatelor Române” – a permis etalarea unor subiecte inedite pentru cei prezenţi, în formule diferite, de la prezentarea liberă la lectură sau expunerea electronică, pe ecran.
Profesorul Cristian Dragoş Căldăraru, directorul muzeului, a fost mediatorul discuţiei şi cel care l-a evocat, în deschidere, pe „marele istoric român Paul Păltănea”, căruia i-a dedicat întâlnirea-eveniment. Emoţionantă evocare, căci a fost povestea adevărată a faptelor unui adevărat luptător pentru adevărul şi precizia Istoriei. Profesori de istorie de colegiu, şcoală generală sau facultate, cercetători din muzeu, oameni de cultură gălăţeni, au contribuit vineri cu părţi importante de cercetare a evenimentelor cruciale de acum 150 de ani.
Faptele înaintaşilor
Astfel, preotul profesor şi editor Eugen Drăgoi a prezentat faptele patriotice emoţionante ale unui unionist concret: protopopul Gheorghe Dimitriu Hogaş, din Tecuci; părintele lui Calistrat Hogaş. Cu străbuni în Cuca şi Vârlezi, Hogaş nu s-a temut să-l înfrunte pe caimacamul Vogoride, şeful statului moldovean.
Profesorul Florin Cernat (ca paranteză: ca elev, el a fost primul olimpic la Istorie de la L.V.A.) a trasat, cronologic, evoluţia Unirii, de la idee la fapte, cu precizări foarte interesante. Am notat de pildă că sârbii au fost primii care ne-au recunoscut unirea.
Profesorul Mihai Brăilescu a vorbit, printre altele, despre incredibila capacitate a guvernării lui Cuza, mult mai eficientă decât a altor ţări europene, de a promova într-un timp extrem de scurt foarte multe legi reformatoare.
Prof. Valentin Păvălaşcu a prezentat nume şi situaţii scoase din arhive privind binecuvântata reformă agrară din 1864 în judeţul Covurlui, dar şi despre defecţiunile aplicării acesteia.
Lectorul universitar dr. Arthur Tuluş ne-a arătat, extrem de interesant, cum a fost prezentată Unirea „statului imperialist” român în epoca stalinistă. Dar şi astăzi, în cărţi editate recent în Republica Moldova, elegant şi costisitor, de către Vasile Stati, autorul Dicţionarului român-moldovenesc!
Muzeograful Delia Pohrib a prezentat peste 20 de documente legate de Unire, descoperite în arhive. Şi-au dat concursul de asemenea prof. dr. Dan Râpă Buicliu, cercetător al documentelor privind epoca lui Cuza şi Maria Magdalena Tuluş, cu un material despre conceptele de „naţionalism”, „naţiune” şi „ideal naţional” în Europa secolului XIX.
Lucrarea lectorului universitar dr. Constantin Ardeleanu despre activitatea patrioţilor gălăţeni a fost prezentată în lipsa autorului, aflat la Cahul. Ce s-a mai putut constata de multe ori în expunerile de vineri: faptele înaintaşilor seamănă de multe ori cu cele ale românilor de azi!
