Portul de ambarcaţiuni de pe Faleză a fost rupt de sloiurile de gheaţă (FOTO)
Foto: Foto: Sorin Pană

Portul de ambarcaţiuni de pe Faleză a fost rupt de sloiurile de gheaţă (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

UPDATE 16:30 - Gheţurile de pe Dunăre au avariat pontonul de ambarcaţiuni uşoare. Cum acesta nu e asigurat şi a ieşit din garanţie, el va fi reparat din bani publici.

Podul de gheaţă de pe fluviu a început să se rupă şi primele avarii la amenajările portuare s-au înregistrat la pontonul de ambarcaţiuni uşoare. Două aripi au fost rupte de sloiuri şi purtate în aval, alte trei sunt desprinse parţial. Dar, cel mai grav, trei stâlpi de susţinere s-au înclinat la 60-70 de grade. Probleme de acest gen au mai apărut şi la inundaţiile de acum doi ani, dar numai un stâlp a fost afectat şi s-a reparat pe cheltuiala firmei constructoare, construcţia fiind atunci încă în garanţie.

Aflat în administrarea firmei edilitare Gospodărire Urbană, pontonul avariat „a pus la muncă” zece angajaţi ai acesteia care se chinuie de o săptămână să îndepărteze gheţurile, pentrru a ţine în frâu distrugerile. Conform lui Eduard Grosu, directorul societăţii, „nu se ştie cine va plăti reparaţiile, fiindcă pontonul a ieşit din garanţie, iar asemenea probleme cu sloiuri nu au mai existat până acum. Am mai avut doar probleme din cauza curenţilor puternici din zonă, care aduc foarte multe aluviuni”.

Ponton cu antecedente păguboase

Despre pontonul care a costat municipalitatea aproape 100.000 de euro cofinanţare şi bugetul de stat restul până la 621.000 de euro, un raport al Camerei de Conturi arată că fost inaugurat fără ca din comisia de recepţie să facă parte reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii sau ai Ministerului Dezvoltării, cum obligă legea.

Tot din spusele celor de la Gospodărire Urbană, am aflat că taxa medie pentru ambarcaţiunile adăpostite de port este de 400 de lei lunar, opt luni pe an, cât durează sezonul de navigaţie, iar rata de ocupare a fost de aproape 70 din locurile disponibile. Aşadar, pontonul s-a dovedit a fi un fel de „Robin Hood de Galaţi”, colectând pentru bugetul local în jur de 50.000 de euro pe an, de la cei cu dare de mână.

Numai că, nefiind asigurat, cum ar trebui să fie toate bunurile, inclusiv cele din patrimoniul public, este evident că reparaţiile se vor plăti din bugetul municipalităţii, adică din contribuţiile cetăţenilor. Şi astfel vom afla şi cât costă repararea „găinii ce face ouă de aur”, dacă vara şi inundaţiile nu ne-au învăţat că vine şi iarna cu sloiuri pe Dunăre...


12:00 - Sloiurile de gheaţă de pe Dunăre au rupt portul de ambarcaţiuni aflat în apropierea punctului de trecere-bac. Până în acest moment nu se cunoaşte valoare a pagubelor, iar reprezentanţii administraţiei locale au început evaluările în acest caz. În momentul producerii incidentului, nici o ambarcaţiune nu era ancorată în portul respectiv.

„În ultima săptămână, colegii de la Gospodărire Urbană au acţionat zilnic pentru îndepărtarea gheţii din zona Portului de Ambarcaţiuni. Situaţia s-a complicat. O parte a pontonului a fost avariată semnificativ”, a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.

Reprezentanţii societăţii de gospodărire urbană încearcă să îndepărteze sloiurile şi susţin că, în acest moment, nu au nici o altă soluţie pentru salvarea portului de ambarcaţiuni. "Din timpul nopţii sloiurile au început să forţeze stâlpii portului de ambarcaţiuni şi dimineaţă a pocnit. Încercăm să mai degajăm din gheaţă, altă soluţie nu avem. Aşteptăm şi firma constructoare pentru a stabili valoarea pagubelor. Din câte ştiu nu mai este în garanţie”, a precizat directorul Gospodărire Urbană, Eduard Grosu.






Construirea portului de ambarcaţiuni a început în anul 2009, iar lucrările au fost finanţate de către Ministerul Turismului şi Primăria Galaţi. Valoarea totală a proiectului a fost de  2,7 milioane lei, cofinanţarea Primăriei Galaţi fiind de 400.000 de lei.

Portul de ambarcaţiuni, situat în apropierea punctului de Trecere-Bac, pe Faleza Dunării, avea o capacitate de 80 de ambarcaţiuni de agrement, o lungime de aproximativ 200 de metri. Pentru construcţia sa au fost folosite materii prime aduse din Finlanda, Spania şi Marea Britanie.

După ce lucrările au fost demarate, obiectivul a fost vizitat de către ministrul Turismului de la acea dată, Elena Udrea. Aceasta a apreciat că este vorba despre un obiectiv util, care ar putea duce la dezvoltarea turistică a zonei.

Marius Chiriliuc

Citit 3536 ori Ultima modificare Joi, 01 Martie 2012 16:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.