Drept la replică pe cinci pagini * Directorul Gelu Stan încearcă să „demonteze” articolele apărute, dar şi pe cele viitoare * 130 de milioane de euro, opt licitaţii şi trei ani de lucrări încep cu bâlbe grave
Redăm cele mai importante nemulţumiri ale operatorului judeţean de apă-canal vizavi de modul în care am consemnat neregulile în atribuirea lucrărilor finanţate prin POS Mediu 2007-2013. Dreptul la replică complet nu l-am putut publica din cauza dimensiunii sale. Dar îl găsiţi pe site-ul Apă Canal SA.
Poluarea nu există şi nemţii sunt de vină
Apă Canal susţine că „staţia de epurare a municipiului Galaţi, aflată încă în garanţie, funcţionează în parametri normali, apa uzată epurată încadrându-se în limitele impuse (...)”, iar afirmaţia noastră că se poluează grav Dunărea este total nefondată.
Apă Canal precizează totodată că staţia a fost realizată „doar cu epurare mecanică” dar „aplicaţia de finanţare aprobată de Comisia Europeană nu a putut acoperi toate necesităţile Apă Canal S.A. la nivelul anului 2004, respectiv reabilitarea parţială a reţelelor de apă şi canalizare cu grad avansat de uzură, modernizarea staţiilor de pompare, construcţia de rezervoare de stocaj etc.”.
Apă Canal motivează întârzierile susţinând că ceilalţi operatori din ţară „au obţinut aprobarea aplicaţiilor de finanţare de la Comisia Europeană încă din 2008”. Cum, pentru eligibilitate la acordarea banilor, era necesară regionalizarea serviciilor de apă şi canalizare, „Apă Canal SA Galaţi a demarat încă din anul 2007 formalităţile”, „însă totul a depins de situaţia financiară deosebit de precară a societăţii din perioada 2005-2008, dar şi de autorităţile locale implicate în proiect”, această acţiune finalizându-se abia în 2010.
Referitor la licitaţii, Apă Canal precizează că factorii de evaluare „au fost stabiliţi de consultantul IGIP (Germania)”, iar problemele întâmpinate sunt generalizate la nivelul tuturor operatorilor regionali.
Drumurile încurcă ţevile
Se relatează apoi derularea licitaţiilor de la ultimele publicări de anunţuri de participare la zi. Referitor la întârzierea contractului pentru staţia şi reţelele de la Lieşti şi Pechea, Apă Canal o motivează prin investiţiile realizate recent la drumurile din zonă, în special centura Tecuciului şi DJ 251. Astfel, în cinci comune „a fost necesar a se modifica amplasamentul reţelelor de apă şi canalizare datorită condiţiilor impuse de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi în vederea obţinerii autorizaţiei de amplasament la drum”.
În final, operatorul regional de apă-canal consideră că „o simplă documentare a reporterilor direct la factorii responsabili de aceste proiecte ar fi clarificat aceste neclarităţi”. Semnat, director general Gelu Stan.
Ei greşesc, noi plătim amenzi
Să începem cu finalul. În iunie, am remis Apă Canal SA două cereri de informaţii publice despre licitaţii. Răspunsul ne-a trimis sec la site-ul SEAP, unde se găsesc „toate informaţiile disponibile”.
Referitor la pretinsa lipsă a poluării, cred că ar trebui să amintim doar cazul deversării de ulei de la „Prutul” şi e suficient. Mai mult însă, operatorul însuşi recunoaşte mai sus că programul ISPA n-a fost suficient nici pentru nivelul anului 2004, darămite pentru normele europeane în vigoare din 2019. Iar în caz de neconformare amenzile se vor plăti evident de la buget, Apă Canal fiind operator de stat, sau din preţul metrului cub. Cine vrea să ştie ce sancţiuni încasează Apă Canal de la Apele Române, se caute pe site-urile instanţelor gălăţene procesele cu Direcţia Apelor Prut (numai în 2009 era unul la două luni), ulterior Administraţia Bazinală a Apelor Prut-Bârlad.
Întârzierea investiţiilor comparat cu alţi operatori e justificată prin faptul că alţii au accesat banii în 2008, pe când Galaţiul abia în 2011, din cauza situaţiei financiare a Apă Canal în 2005-2008. Deci managementul e de vină! Pe vremea aceea economia duduia, creditele se luau cu buletinul, pe când datoriile consumatorilor se adunau, iar personalul Apă Canal era aproape dublu.
Consultanţi şi jurişti degeaba
Alt argument hilar e cel al consultantului german IGIP care a formulat nefericit criteriile de atribuire. De parcă acesta nu s-ar fi putut... consulta cu droaia de jurişti ai Apă Canal pentru a respecta legislaţia românească în domeniu şi deciziile CNSC. Plus că a da vina pe cel pe care tu însuţi l-ai angajat e ca şi cum ai da vina pe zugrav că i-a murdărit vecinei rufele...
Mai mult, Apă Canal dă vina şi pe lacunele din legislaţie, de care se lovesc toţi operatorii în proiectele europene. Tot ce e posibil. Doar că unii, finanţaţi ca şi noi, în 2010-2011, au trecut mult de jumătate - Alba, Buzău, Ilfov - iar Galaţiul e la coadă, printre judeţe de-o culoare aparte: Prahova, Suceava, Neamţ şi Bacău!
Cât priveşte faptul că drumurile reabilitate încurcă ţevile, asta e de tot râsul. Probabil trebuia să mergem pe şosele sparte până în 2016, când se vor finaliza investiţiile. Sau era mai simplă corelarea proiectelor de reabilitare, întocmite în 2010, cu cele ale Apă Canal. Că doar nu hotărăşte DRDP Iaşi ce şi cum se construieşte în judeţul Galaţi.
Cum însă nimeni nu s-a născut învăţat, am apelat la un consultant pe proiecte europene şi dosare de licitaţii care a desfiinţat pur şi simplu, cum vedeţi mai jos, criticile aduse anchetei noastre.
Iar în curând veţi citi o halucinantă mostră despre cum se câştigă la licitaţie consultanţa pentru un proiect de 500 de milioane de lei. Noi!
Licitaţii criticate profesionist: „Proiectele nu au fost gestionate corect!”
Pentru obiectivitatea anchetei privind investiţiile derulate de Apă Canal, am cerut o părere avizată, de la un expert în achiziţii publice, C.V.D., cu cinci ani de experienţă în domeniu. Nu îi vom da numele întreg fiindcă e o branşă cu puţini profesionişti, puţin peste 20 în Galaţi, mizele sunt enorme, iar repercusiunile pe măsură…
Critici multe, propuneri ioc
Referindu-se la întârzierile cauzate de nenumărate contestaţii - inclusiv din partea unor firme care ulterior nu au mai depus ofertă - C.V.D. e de părere că „societăţile care se confruntă cu asemenea probleme pot face propuneri de modificare a legislaţiei”. Doar că tot el se întreabă retoric „câte sesizări a făcut Apă Canal la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice?”
Mai mult, când vine vorba de contractul de asistenţă tehnică, câştigat de o firmă cu doi angajaţi şi despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare, C.V.D. e nedumerit cum pot cei responsabili „să doarmă noaptea când ştiu că o firmă cu doi angajaţi urmează să gestioneze ditamai contractele?” Întrebare legitimă dacă ne gândim că lucrările făcute cu ISPA au fost iniţiate în 2001, finanţarea s-a contractat în 2004, termenul finalizării era 2006 şi au durat până în… decembrie 2011, cu prestatori intraţi în faliment şi avarii majore în garanţie.
Organizare proastă şi lipsă de transparenţă
Expertul se arată intrigat de faptul că Apă Canal trece sub tăcere numărul mare de „bâlbe” din debutul licitaţiilor, starturile ratate din pricina documentaţiilor greşite. Distanţa dintre semnarea finanţării, august 2011, şi scoaterea la licitaţie a reţelelor din Tecuci şi Tg. Bujor, august 2012, „denotă proasta organizare şi pregătirea personalului” şi constituie „dovada că deciziile CNSC nu au fost favorabile”, cerând refacerea documentaţiilor. Un caz aparte îl reprezintă obligarea Apă Canal de a scoate din specificaţii modalitatea de producere a unor repere, caracteristică ce favoriza în mod clar un anumit importator…
Cât priveşte neconcordanţele studiilor de fezabilitate ale operatorului de apă şi apă uzată cu situaţia din teren, C.V.D. conchide: „Denotă proasta gestionare a fondurilor europene şi proastă comunicare între instituţii. Cine a plătit noul studiu de fezabilitate? Din banii cui? Mâine poate face altul… De ce trebuie să sufere cetăţenii că Apă Canal nu a gestionat cum trebuie proiectele?”
Despre documentaţia incompletă postată în SEAP, din care lipsesc contestaţii dar şi decizii ale CNSC, expertul s-a abţinut de la comentarii, dându-ne exemplu site-uri absolut complete ale altor operatori de apă şi canal, cum ar fi, de exemplu, Apa CTTA Alba, dar şi cel al Companiei de Utilităţi Publice Focşani, unde stadiul lucrărilor poate fi urmărit stradă cu stradă!
Cu apă multă şi birocraţie, Galaţiul absoarbe greu
Pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în centralizatorul de proiecte aprobate pe programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 1, Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, Galaţiul zace printre codaşele listei. Atât ca dată a obţinerii finanţării, cât şi ca procent de îndeplinire din procedura de contractare a lucrărilor. Între alte judeţe binecuvântate cu ape din belşug sau măcar scăldate de Dunăre, cum sunt Tulcea, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi sau Olt, Galaţiul nici nu se zăreşte. Acestea au pornit accesarea fondurilor din 2008-2009 şi gradul de contractare până la 1 octombrie acest an e între 80 şi 90 la sută.
Codaş între vecini şi pesedişti
Până şi Brăila s-a apucat în noiembrie 2010, iar acum a ajuns la aproape jumătate din lucrări contractate, iar epurarea oraşului e la standardele valabile din 2019. Între judeţele cărora li s-au acordat fonduri în 2011, Galaţiul nu suferă comparaţie cu Bihorul (10 contracte semnate din 18) Covasna (7 din 10) sau Constanţa care a rezolvat cât ai clipi toată contractarea (pe Eforie Sud) şi 58 la sută din cea în parteneriat cu Ialomiţa.
Galaţiul cu ale sale două contracte semnate din 9 şi 11 la sută din bani alocaţi îşi măsoară delăsarea cu Bacăul (un contract din 10), Doljul (trei din 17), Botoşaniul (unul din 14), dar şi fiefurile portocalii Prahova, Suceava şi Neamţ, unde s-a atribuit între 6 şi 16 la sută din valoarea contractelor.
Până şi Vrancea, alt fief PSD precum Galaţiul, a accesat fondurile UE în primăvara lui 2010, din ele fiind deja atribuite, prin 12 contracte din 12, fix 91 la sută. Deci şi o economie de 9 la sută.
