Hoţii dezgroapă câte un kilomtetru de conductă pe săptămână * Poliţia nu i-a prins nici în primăvară, nici acum * Ţeava scoasă nu va mai fi înlocuită din cauza costurilor ridicate * În vreme ce tâlharii din comună se îmbogăţesc peste noapte vânzând conducta furată la fier vechi, statul pierde milioane de euro * Rezultatele: foarte mulţi bani negri în mâna unor hoţi violenţi, care le-au răpit agricultorilor din Scânteieşti speranţa că se va mai iriga, vreodată, pe câmpurile lor
Deşi nu are bani nici cât să decolmateze nişte canale de irigaţii, filiala gălăţeană a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pierde, în fiecare săptămână, milioane de euro. Şi nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de pe la începutul anului, de când mafia fierului vechi din comuna gălăţeană Scânteieşti a început să sape şanţuri pe kilometri întregi, prin câmpurile micilor fermieri şi ale asociaţiilor agricole.
Hoţii s-au liniştit doar câteva luni, după ce investigaţia "Vieţii libere" a fost preluată, la nivel naţional, de publicaţii agricole ca Recolta.eu, iar scandalul nelegiuirilor din comună a luat proporţii. În restul anului, s-au tăiat şi scos din pământ zeci de kilometri liniari de magistrală de irigaţii şi de conductă, care cântăreau mii de tone.
Ţevile furate bucată cu bucată fac parte din sistemul de irigaţii aflat în proprietatea statului şi administrat de Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), iar familiile de infractori din Scânteieşti care coordonează operaţiunea au câştigat într-un an mai mulţi bani decât reuşesc să o facă alţii într-o viaţă de muncă.
Din păcate, aceşti capi ai reţelei – despre care oamenii din comună vorbesc pe la colţuri - s-au îmbogăţit peste noapte din jefuirea statului şi sunt în continuare liberi să fure ca-n codru! Surprinzător, totuşi, nu este că n-au căzut ei, peştii cei mari, în plasa oamenilor legii, ci faptul că n-a fost reţinut nici măcar unul dintre zecile de pălmaşi care ies în schimburi pe câmp, sapă, taie, scot şi transportă ţeava de irigaţii la centre de fier vechi de prin părţile Fârţăneştiului, contra unor plăţi la zi. Dacă până şi aceşti zilieri sunt intangibili şi le inspiră frică oamenilor de rând, care se feresc să-i dea în vileag, despre ce siguranţă a cetăţeanului mai putem vorbi, la Scânteieşti?
Modus operandi sau cum sustragi ditai ţeava din pământ
1. Identificarea traseului conductei. Prima operaţiune a hoţilor este marcarea, în teren, a liniei pe care merge ţeava. Această primă etapă se face, cel mai probabil, cu ajutorul unor hărţi ale reţelei de irigaţii, obţinute fie de la ANIF, fie de pe la OUAI-uri. Primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute, a declarat că instituţia sa n-a avut nicicând astfel de planuri, mai ales că ţeava aparţine ANIF-ului. E posibil, de asemenea, ca hoţii să mai aibă şi vreun detector de metale care să-i ajute să prindă locul în care se află îngropat capătul de ţeavă. Altfel nu se explică faptul că într-un câmp de sute de hectare, jefuitorii bagă lopata în pământ exact la începutul sau sfârşitul traseului unei conducte sau a unei magistrale de irigaţii.
2. Săpatul şi extragerea ţevii. Conducta ascunsă în pământ la vreun metru şi jumătate se decopertează, la lopată, se taie cu autogenul în bucăţi care să poată fi transportate uşor, apoi se scoate din şanţ cu pârghii din lemn. Ajunşi la sola prin care au săpat hoţii toată săptămâna trecută, am mai găsit ceva şi echipamente abandonate: trei bârne, mănuşi, cuţit şi, evident, „întăritoarele” zilierilor, adică pet-urile goale de bere şi pachetele stâlcite de ţigări.
3. Transportul. Odată scoase din şanţ, sectoarele de ţeavă se încarcă în maşini, remorci trase de tractoare şi căruţe, apoi se transportă la centre de fier vechi. Atât secţionarea ţevii, cât şi scoaterea sa din pământ şi transportul se fac noaptea. Tocmai de aceea, ni se pare mai degrabă complicitate decât incompetenţă faptul că nimeni din zonă nu vede flacăra autogenului, în întuneric, sau nu reperează, nici după zgomot, nici după lumini, vehiculele care trec prin câmp cu farurile aprinse şi cu motoarele turate, în puterea nopţii, pe drumuri rupte de ploi.
Tot primarul din Scânteieşti spune că în comuna sa nu există centre de fier vechi, aşa că ţeava ar ajunge în alte localităţi, transportată prin câmp, nu pe drumurile care străbat Scânteieşti şi Fântânele.
În primăvară, însă, căruţele încărcate cu sectoare de magistrală treceau nestigherite prin satul Fântânele din comuna Scânteieşti. La fel şi cele cu oameni aduşi din câmp, de la dezgropat ţeavă. Le vedea toată lumea, doar că oamenilor de rând le era teamă să vorbească.
Alte tehnici de extragere a ţevii
Proprietarii de terenuri din Scânteieşti constată daunele produse de hoţi pe suprafeţele cultivate şi reclamă aceste stricăciuni la Poliţie. Şi cum cei mai mulţi dintre fermieri nu au propriile utilaje grele, ajung să ceară cu împrumut buldoexcavatorul Primăriei pentru a acoperi şanţurile şi a-şi reface lanurile. Din păcare, însă, au fost şi agricultori ale căror combine au rămas suspendate, din senin, pe câmp. Motivul : hoţii trăseseră ţeava afară, de la un capăt, fără să mai sape şanţ de kilometri întregi.
“Nu se întâmplă aşa ceva doar prim Mureş sau prin alte locuri despre care am văzut vorbindu-se la televizor. Am avut şi noi astfel de cazuri, cu o combină care a rămas pe câmp după ce trecuse peste o porţiune de teren din care se scosese ţeava. N-aş putea să vă spun exact cum o taie în subteran şi cum o scot, dar când un utilaj greu trece peste un astfel de şanţ acoperit doar la suprafaţă, poate avea mari probleme », ne-a declarat Ghiorghe Bute
ANIF face cercetări
Directorul-executiv al filialei gălăţene a ANIF, Petru Bărceanu, spune că ştie de existenţa a acestei probleme şi că cercetează.
"Chiar acum avem la faţa locului un om de-al nostru care să stabilească dacă ţeava ne aparţine nouă sau este a Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Tămăoani”, ne-a declarat directorul ANIF Galaţi, în cursul după-amiezii de vineri.
Dosar penală fără vreun reţinut
Asociaţia de proprietari „Scânteia”, pe tarlalele căreia au săpat hoţii de fier, în ultima săptămână, a depus plângere la Poliţie. Membrii asociaţiei prinseseră vreo şase oameni la săpat, la mijlocul săptămânii trecute, dar hoţii au fugit într-o pădure din apropiere, înainte să fie recunoscuţi. Asociaţia a înregistrat pagube substanţială pe suprafaţă cultivată cu rapiţă prin case s-a săpat şanţul pentru scoaterea conductei.
„În numele asociaţiei, o persoană în vârstă de 79 de ani a depus plângere. În cauză s-a deschis dosar penal, iar cercetările sunt în curs. Nu a fost identificată la locul faptei sau reţinută nicio persoană, în cauză, până la acest moment”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) Galaţi, comisarul Cristina Tatulici. ANIF nu depusese plângere până la închiderea ediţiei.
Hoţii câştigă puţin pe lângă cât pierde statul
Pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pierderile sunt uriaşe. Mafia de la Scânteieşti scoate vreo 80 de bani pe kilogramul de fier vechi, din care plăteşte transport şi oameni. Tot ajunge, deci, la capii reţelei, vreo 700 de lei la tona de fier.
Statul pierde, însă, milioane de euro pentru kilometrii de ţeavă furaţi. Pe unde se scoate ţeava, proprietarii terenurilor acoperă şanţurile, adesea cu buldoexcavatorul Primăriei, ca să-şi poată reface culturile. ANIF ar trebui, deci, să cartografieze din nou terenul, să facă proiect nou pentru introducerea ţevii în pământ, să sape şanţ (despăgubindu-i pe proprietarii care au culturi pe tarlalele respective şi care pot fi sute sau chiar mii) şi abia apoi să bage ţeava la loc în pământ şi să acopere şanţurile. Vorbim de cheltuieli de milioane de euro pentru conducte şi de zeci de milioane de euro pentru magistrale.
„E adevărat că dacă poliţiştii îi vor prinde după ce au furat tot, e cam degeaba. Paguba n-o mai recuperează nimeni. Eu cred că e oricum prea târziu. Când tai o ţeavă, chiar dacă nu o scoţi pe toată din pământ, intră rugina pe dinăuntru şi o roade. Iar reintroducerea este foarte dificilă. Vorbim despre vremuri de după retrocedare, când tarlaua omului poate fi lată de doar doi metri. Deci, cu câţi proprietari de teren trebuie să vorbeşti ca să sapi un şanţ de o mie de metri?”, se întreabă retoric primarul din Scânteieşti, Ghiorghe Bute.
Cum putem opri jaful?
Mulţi dintre oamenii din Scânteieşti se tem să ne spună cum se numesc şi nu se lasă fotografiaţi, după ce deschidem discuţia legată de furtul de conducte de irigaţii. Cu toţii ştiu câte ceva şi cunosc măcar un ziler la dezgropat conductă, dacă nu chiar şi pe vreunul dintre capii reţelei. Dar cu toţii se simt vulnerabili şi se tem că hoţii le-ar putea face rău. Aşa că vorbesc puţin şi sub protecţia anonimatului. Cei care trebuie să ia măsuri nu sunt, însă, oamenii ci autorităţile. „Nu ştiu ce măsură să iau eu, primarul sau instituţia pe care o coordonez? În primul rând că ţeava nu trece prin teren public, ci pe proprietăţi private. Apoi, eu n-am autoritatea nici să investighez, nici să reţin oameni. Dacă ţeava este a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) ei trebuie să raporteze paguba şi să facă plângere. Şi oamenii ale căror terenuri sunt stricate ar trebui facă plângere la poliţie. Eu am stat de vorbă cu poliţia de la noi din comună, dar nici nu cred că e bine să-mi comunice dumnealor mie ce au aflat. Atributul meu este altul, aici”, a declarat primarul comunei Scânteieşti.
„Ne vom pune oamenii la pândă, să îi încercuim şi să-i prindem, la faţa locului. De altceva nici nu poate fi vorba. În primăvară, oamenii noştri i-au văzut şi le-au notat şi numerele autoturismelor. Toate aceste date au ajuns la poliţie, dar dumnealor spun că încă cercetează. Cu toate că oamenii ANIF-ului au spus pe cine văzuseră pe câmp, la ţeavă. În acest caz, prefer să nu-i mai lăsăm să scape şi să facem noi treaba”, ne-a declarat directorul filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, Petru Bărceanu.
Omerta de la Scânteieşti
Un lucru e cert: se fură ca-n codru la Scânteieşti, ziua şi noaptea, iar oamenii legii, administratorii zonei şi toţi ceilalţi oameni ai locului par neputincioşi. Cel puţin deocamdată, legea o fac, fără îndoială, hoţii şi „ocnaşii” lor care sapă şanţuri pe câmp. De frica acestora, toţi localnicii tac. Din păcate, mediatizarea din primăvară a jafului din Fântânele nu i-a făcut pe hoţi să se liniştească decât pentru perioada campaniilor agricole.
Între timp, poliţiştii lucrează la două dosare penale în care nu există nicio persoană reţinută.
Iar hoţii tot sapă zi şi noapte…
