Aşa cum mai toate profesiile au ziua lor… liberă (precum Ziua Bibliotecarului, Ziua Siderurgistului), salariaţii din fostele regii de gospodărie comunală sărbătoresc în fiecare an, la 20 iulie, Ziua Gospodarului. E prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură...
Cei care nu cunosc semnificaţia „Zilei Gospodarului” şi-ar putea imagina că ea este dedicată tuturor celor care au această calitate şi implicit că este un prilej nimerit pentru a o sărbători prin muncă… la domiciliu.
De exemplu, gospodinele din blocurile la care SC Apă-Canal a sistat de o bună bucată de vreme furnizarea preţiosului lichid s-ar fi bucurat să-şi poată dovedi şi ele spiritul gospodăresc ziua (măcar într-una specială). Nu de alta, dar de o bună bucată de vreme sunt osândite s-o facă doar în puterea nopţii când şi la robinetele lor ţârâie soluţie de rugină.
Ar fi fost de sperat ca măcar în noaptea de după Ziua Gospodarului, cele câteva mii de gospodine din Galaţi, chinuite de această penitenţă, pe care unele chiar nu o merită, să se poată odihni. N-au avut parte de „armistiţiu” nici măcar în ziua de sărbătoare a celor care le pedepsesc „la grămadă” asigurându-le cei 50 de litri de apă prevăzuţi de lege.
Sau - mai ştii? - poate conducerea SC Apă-Canal n-a vrut să le împingă la păcatul de a spăla de "Sfântul Ilie"…
