* Îmbulzeală ca la nuntă * Crucea de flori, lansată la apă de pe Pânzar * Un militar al Marinei a leşinat, dar şi-a revenit *
Ca la nuntă, aşa s-au strâns gălăţenii sâmbătă seara, la malul Dunării, în dreptul Elicei. Că aveau sau nu vreo Marie în familia lor, oamenii s-au lăsat în voia vremii binevoitoare şi a spectacolului obişnuit de Ziua Marinei.
Cel puţin o nuntă tot a fost: în restaurantul cel mai apropiat de locul ceremoniilor, o sărbătorită a zilei, Ana-Maria, se pregătea să îşi primească invitaţii.
Discursurile oficiale, unele mai întinse, altele scurte şi la obiect, momentul de pomenire al celor dispăruţi în fluviu, defilarea ambarcaţiunilor, eliberarea porumbeilor, dramatizările etno-folclorice de pe apă, toate s-au petrecut cum le ştiau gălăţenii.
Deşi de la microfonul prezidiului nimeni nu a anunţat acest lucru poporului bulucit „la Zid”, Ziua Marinei din acest an a înregistrat o premieră: pentru că fosta interpretă a miresei din „Legenda răpirii nevestei de către lotrii de la Dunăre”, jucată pe apă, s-a căsătorit, jocul marinăresc are o nouă protagonistă.
O Faleză prea mică
Gălăţenii s-au tot foit încoace şi încolo, până să-şi găsească locul perfect şi de văzut şi de auzit – lucruri aproape imposibile în această combinaţie, din cauză că ceremoniile s-au ţinut în jurul unei scene minuscule, amenajate în locul unde stătea de obicei, pe uscat, Pânzarul Moldovenesc.
În timpul cuvântărilor prefectului Claudiu Brânzan, preşedintelui CJ, Eugen Chebac şi primarului Dumitru Nicolae, oamenii s-au îmbulzit ca pe vremuri, la coadă pentru carne, în jurul barierelor de protecţie, unii vrând să ajungă pe Faleză, să fie mai aproape de apă sau pur şi simplu să se plimbe, alţii dimpotrivă, să iasă la vedere, sus, pe Zid.
Valurile din mulţime par să fi reverberat şi în rândurile militarilor care urmau să intre în defilare: unul dintre militarii Marinei a leşinat, dar şi-a reluat apoi locul în formaţie.
Spiritele din mulţime s-au mai domolit în momentele când, după scurta slujbă religioasă, PS Casian Crăciun a dus până la malul apei, într-un gest impresionant, Crucea de Flori. De data aceasta, ofranda pentru sufletele luate de apă a fost lansată pe unde din mijlocul Dunării, de pe puntea Pânzarului lui Ştefan cel Mare.
Suspans şi delicateţe
Tunurile şi mitralierele ambarcaţiunilor-tip au făcut şi în acest an deliciul procesiunii defilării. Bineînţeles, cei slabi de înger au gustat mai puţin bubuiturile care ar fi putut trezi pe orice ar fi dormit sâmbătă seara în cealaltă parte a oraşului.
Varianta „soft” a defilării a avut reprezentanţii săi, deloc belicoşi: ambarcaţiunile poliţiei de frontieră, pasagere fluviale, precum elegantul „Tudor Vladimirescu”, nava-şcoală „Steaua Polară”, împingătoare, o navă de măsurători hidrografice sau ambarcaţiunile delicate destinate croazierelor de ocazie.
O manifestare de forţe marine care, deşi obişnuită pentru oamenii crescuţi lângă baltă, e tulburătoare pentru toţi ceilalţi, cum ne-a spus doamna Dragu, abia sosită din Vaslui.
Spectacol pe apă
Seria de minispectacole pe apă, pregătite şi în acest an sub îndrumarea regizorului şi scriitorului Maximilian Popescu, a fost anunţată de trecerea peştelui mitic, „simbol autohton al peştelui care l-a purtat în spate pe Donaris, Zeul Dunării”.
Apoi s-a furat mireasa, de pe puntea ambarcaţiunii unde juca alături de nuntaşi. Povestea spune că, măritată fără voia ei cu un turc bogat, proaspăta mireasă este salvată de lotrul pe care îl iubea. Dragostea adevărată a învins şi sâmbătă seara, când lotrii au reuşit să o răpească de lângă mire, mireasa stârnind ropote de aplauze când a înotat, cot la cot cu bărbaţii, până la barca iubitului.
„Hora raţelor” unse bine cu ceva alunecos a fost un încinsă de-a binelea. “Raţele au fost mai sprintene, în alt an au fost leneşe. De data asta le-au chinuit oleacă până să le scoată din apă”, a remarcat domnul Dragu, care s-a declarat însă de-a dreptul nesatisfăcut de organizare şi de programul artistic slăbuţ pregătit de autorităţi.
Aşa crede şi un alt gălăţean, Victor Popa: “Organizarea lasă de dorit. O dată pe an era şi sărbătoarea asta…”.
„Ar fi fost bine să fi avut un ecran unde să se proiecteze totul”, a avut o idee cineva care cu siguranţă nu era la curent cu intenţiile iniţiale ale autorităţilor de a nu mai organiza nicio manifestare pe 15 august, pe motive de criză.
Totuşi, împinşi afară de vremea îmbietoare sau de bubuiturile de artilerie, oamenii au savurat şi puţinul pe care-l vedeau sau auzeau. “Vin, că stau aproape. Pe tataia l-am lăsat acasă. De ce să nu vin dacă este sănătate? Nu e ceva care să vezi în fiecare zi, nu vedeţi câtă lume?”, ne-a spus Stanca Enache, o pensionară vioaie care tot trăgea cu ochiul şi se ridica pe vârfuri ca să mai prindă câte o mişcare din dansurile tradiţionale ale oaspeţilor de peste hotare, poposiţi, pentru câteva zeci de minute, după ora 20,30, de la Festivalul Internaţional de Folclor, la Ziua Marinei noastre. Unde au cântat şi dansat, din sursele noastre, fără să ceară vreun ban la schimb. Spre deliciul celor prezenţi.
O protagonistă cu nume de Marie
După cum ne-a spus Maximilian Popescu, unul dintre cele mai tradiţionale obiceiuri marinăreşti este „Furatul miresei”. La Galaţi, interpretarea rolului „nevestei” ţine de o altă tradiţie, cea mai longevivă actriţă în acest rol fiind Ema.
Noua „mireasa” din dramatizarea cu lotri de sâmbătă seara este Gabriela Groza tânără de 20 ani din Valea Oraşului.
La ultimele cinci sărbătoriri ale Zilei Marinei, rolul a aparţinut tinerei Roxana. Pentru că anul acesta gălăţeanca chiar s-a măritat şi e pe cale să devină şi mamă, nu a mai avut dreptul să joace la o altă nuntă.
La concursul de şcondru, câştigătorul unui godac mic, dar neastâmpărat, e însă tot cel din ultimii doi ani, după cum se laudă chiar el: Aurel Sever (23 de ani), viitor tătic.
Explicaţii foto:
1 - Aglomeraţie şi pe Dunăre, nu doar pe malul apei
2 - Mai bine cu iubitul fără leţcaie, decât cu soţul bogat, dar luat cu sila, spune povestea „miresei” Mariana
3 - „Îl las să mai crească, apoi îl tai”, ne-a spus Aurel Sever, care a luat şi în acest an purceluşul pus la bătaie de organizatori
4 - Raţele s-au lăsat foarte greu prinse
5 - Un militar al Marinei a rezistat cu greu unui inamic imbatabil: soarele
