INTERVIU cu Valentin Ajder, iniţiatorul Festivalului AXIS LIBRI: ”De carte trebuie să te împiedici!”

INTERVIU cu Valentin Ajder, iniţiatorul Festivalului AXIS LIBRI: ”De carte trebuie să te împiedici!”
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Născut într-o zi de iunie, lângă Galaţi, mai precis la Giurgiuleşti, Republica Moldova, a ajuns clujean. Acum şi-a mutat editura la Bucureşti. Directorul Editurii "Eikon", Valentin Ajder, este motorul principal al unui eveniment de-acum internaţional: Festivalul de carte "Axis Libri", trecut deja de a opta ediţie. Împreună cu managerul Bibliotecii "V. A. Urechia", prof. dr. Zamfir Ilie, Valentin Ajder a pus pe roate primul târg de carte gălăţean.

"O diplomă specială i-a fost acordată lui Valentin Ajder, directorul Editurii "Eikon", pentru programul de evenimente consistent şi diversificat pe care l-a susţinut de-a lungul întregului târg", scria pe 23 mai "Vocea Transilvaniei", despre recentul Târg de carte "Gaudeamus", desfăşurat la Oradea. Nu putea lipsi nici acolo!

Cântă cu plăcere folk, scrie şi poezie - recent a publicat un poem dedicat folkistului şi poetului Dinu Olăraşu, cunoscut de la Cenaclul "Flacăra", alături de care a şi cântat.

Dar să ne întoarcem la târgul nostru, unde l-am tras de limbă despre istoria acestui festival dunărean, într-o scurtă pauză.

- Cine-a pus… cartea în drum, ăla n-a fost om nebun! Adică pe Aleea Domnească…

- Nicăieri n-ar fi mers aşa. A fost la început propunerea să-l facem în parcul mare, dar am zis: o să stăm la deschidere vreo 50 de oameni, după care, până duminică, o să jucăm fotbal între noi, că nu vine nici dracu´! Nici trei paşi nu face omul după carte: Librăria "Humanitas" din Cluj s-a mutat pentru trei trepte! Trebuia să urci trei trepte ca să intri în librărie. Era  pe strada cu cel mai mare vad comercial, unde un spaţiu de şase metri pătraţi s-a vândut cu 240.000 de euro. Deci, pentru cele trei trepte, au schimbat sediul, pentru că nu intra lumea. De carte trebuie să te împiedici!

- Şi la mine pe stradă e frumos, sigur m-aş "împiedica", dar nu trece lumea ca pe Aleea Domnească…

- Ăsta-i singurul loc unde se pot face lansări de carte. Un târg cu mici şi bere, oriunde îl faci, vine lumea!

- Prima ediţie a festivalului a fost legată de Ziua Dunării… Şi am înţeles că ideea a venit într-o discuţie cu scriitorul şi marinarul Maximilian Popescu Wella.

- Eu am trecut prin Galaţi şi mă plimbam, aşa… Şi mă întâlnesc cu el întâmplător şi începem să discutăm despre cărţi. "Şi ce faceţi aici? A, de la Cluj?". Îi spun că mă gândesc să propun organizarea unui târg de carte la Galaţi. Mai făcusem asta în 2009, prima dată. Bineînţeles, când vorbeşti de carte, la ce te gândeşti? La bibliotecă! Cine-i la bibliotecă, cu cine să vorbesc? M-a trimis la  doamna Letiţia Buruiană. Frumoasă şi deşteaptă. Apoi s-au legat lucrurile - am discutat, am prezentat proiectul şi s-a aprobat. Şi biblioteca are nu un merit,  un mare merit! Cu toată infrastructura. Se poate face şi aşa, doar cu negustorie, dar nu merită!

- Carte bună, drumuri lungi?

- Am traversat ţara asta de vreo 80 de ori, deci am depăşit un milion de kilometri. Să-ţi spun acum programul din 26 februarie încoace: la Craiova o săptămână, după aia, o săptămână pauză. Iaşi, o săptămână, o săptămână pauză. Braşov, apoi iar o săptămână pauză. Apoi am fost la Râmnic, cinci sau şase săptămâni, au urmat Oradea - înainte a mai fost ceva înainte, de la Oradea am făcut o zi şi jumătate pe drum, am dormit o noapte în Bucureşti şi am venit la Galaţi. De aici, strângem şi plecăm la Bucureşti, dormim o noapte şi începe Bookfest. Din 26 februarie până în 6 iunie, am stat cinci săptămâni acasă! Norocul meu că mai am credit…

- La Dumnezeu?

- Nu, la soţie.

- Eu mă gândeam la primejdiile drumului lung…

- Înainte, conduceam câte 20 de ore, aşa, într-una. Acum, după 15 ore la volan, mă cam ia somnul şi trag pe dreapta. Am adormit şi la volan, nu-i sănătos! N-am ieşit de pe drum, dar…  Conduc, trebuie să şi vorbesc. Cu doamna Magda Ursache sun la Putna şi înapoi la Iaşi şi am vreo 70 de apeluri. Ieri am avut peste 200 şi azi am avut vreo 170. Mai spun câte un banc, ca să schimb. Uite un banc foarte bun, despre gafe. Doi prieteni, pensionari, la o şuetă: "Vai, ce gafă am făcut ieri! Şi-acum mi-e ruşine, când îţi povestesc! Am o vecină de bloc, pensionară şi ea. Trece cu nepoţica şi avea nişte baloane într-o mână. Şi eu am vrut să-i fac un compliment, să-i spun: "Vai doamnă, ce baloane frumoase aveţi!". Mi-a ieşit: "Ce balcoane frumoase aveţi" şi m-a făcut nesimţit şi needucat. M-a prins o ruşine…". La care celălalt zice: "Asta nu-i nimic, să vezi ce gafă am făcut eu! Stăteam cu nevastă-mea la iarbă verde şi am vrut la un moment dat să-i zic: "Dragă, dă-mi un pic untul!". Şi mi-a ieşit: "Tu-ţi soarele mă-tii, că mi-ai mâncat tinereţea, cu mă-ta cu tot!". Asta gafă!"

Valentin Ajder spune bancuri bune, chiar şi cu podul de la Galaţi. Cică francezii  încep podul din ambele capete şi îl sudează la mijloc, iar românii încep tot aşa, dar dacă nu se întâlnesc la mijloc le ies două poduri.

"Şi sunt mulţi oameni în ţara asta care ar merita să se întâlnească!". Iar în organizarea lui Valentin Ajder, podurile culturale n-au cum să nu se sudeze la mijloc!

Citit 4567 ori Ultima modificare Miercuri, 31 August 2016 13:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.