* Sugestii cerute degeaba * Apar instituţii noi * Au dispărut apelul care se făcea la Tribunal şi recursul la Curtea de Apel *
Codul penal şi Codul de procedură penală alături de Codul civil şi Codul de procedură civilă au intrat, a nu ştiu câta oară, în malaxorul modificărilor.
Ce ştiu practicienii de la noi despre aceste noi modificări ale legilor amintite, care a fost contribuţia lor, cât de bune sunt am aflat şi de la Gabriel Enciu (foto), procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Propuneri doar pro-forma?
„În mai multe rânduri, începând cu luna septembrie 2008, ni s-a cerut să facem observaţii, propuneri şi obiecţiuni la aceste proiecte de modificare a legilor cu care lucrăm în fiecare zi. Le-am studiat şi chiar am făcut ceea ce ni s-a cerut”.
„Părerea mea este însă că aceste solicitări ne-au fost cerute doar pentru a fi bifate, ca să aibă măcar teoretic girul practicienilor, pentru că, în fapt, timpul material pentru acest demers a fost foarte scurt. Ce poţi face în cinci-şase zile când e vorba de legi ce cuprind fiecare câte 500-600 de articole?”
„Totuşi, discuţiile făcute pe această temă s-au concretizat în toamnă într-un material complex care a şi fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru a fi avut în vedere la redactarea finală a proiectelor amintite. Probabil că şi până la adoptarea legilor în Parlament sau prin asumarea răspunderii de către Guvern ne vom întâlni periodic pentru a dezbate noile dispoziţii legale şi modul lor de aplicare”.
Alt fel de judecători
Deja despre multe modificări ale unor articole din Codul penal s-a discutat pe larg şi în mass-media din ultima perioadă. Ce noutăţi survin în proiectul de modificare a Codului de procedură penală?
„Se introduc, de exemplu, instituţii noi precum judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară”.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi e un judecător desemnat în cadrul instanţei care soluţionează doar privind măsuri preventive, măsuri asiguratorii, de siguranţă, percheziţii şi autorizări de interceptare a unor convorbiri telefonice”.
„Judecătorul de cameră preliminară este un organ judiciar alături de instanţele de judecată, de procurori, de organele de cercetare penală. Judecătorul de cameră preliminară e un magistrat care soluţionează toate plângerile formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată date de procuror”.
„Cea mai importantă atribuţie, care de fapt ne va îngreuna munca, e verificarea legalităţii trimiterilor în judecată, precum şi a administrării probelor în procesul urmăririi penale. Închipuiţi-vă, eu, procuror, întocmesc rechizitoriul şi-l înaintez instanţei de judecată. Judecătorul verifică dacă eu am administrat bine probele, dacă s-a respectat legea, dar trebuie să o facă într-un termen cuprins între 10 şi 30 de zile de la primirea dosarului fără participarea procurorului, a avocatului părţilor”.
„Totuşi, avocatul poate trimite judecătorului de cameră preliminară note scrise cu privire la legalitatea trimiterii în judecată, iar judecătorul, la rându-i, poate exclude o serie de probe dacă acestea nu sunt administrate legal. Sau, dacă se constată că rechizitoriul nu îndeplineşte condiţiile legale, este restituit procurorului. Asta, evident, înseamnă în cele din urmă o întârziere a soluţionării cauzelor”.
De bine…
„Ceea ce e bine e că, în noul proiect de modificare a Codului de procedură penală se prevede că soluţiile date de judecătorul de cameră preliminară pot fi contestate atât de procuror, cât şi de către inculpat. În vechiul proiect, nu puteau fi contestate, ceea dădea puteri extrem de mari, fără nici un fel de cenzură, unui astfel de judecător”.
„În cazul în care se constată că probele au fost legal administrate, atunci judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în sensul că poate începe judecata; cu citarea părţilor, în şedinţă publică etc.”
Dispare recursul ordinar
Ce alte modificări importante cuprinde noul proiect de modificare a Codului de procedură penală?
„Modificări de substanţă se regăsesc la capitolul ce se referă la competenţa organelor judiciare. În Codul de procedură actual, cu care lucrăm acum, judecata presupune trei etape: judecata în fond, apelul şi recursul”.
„Ei bine, în ideea de a accelera procedurile judiciare, în noul proiect s-a eliminat calea de atac a recursului ordinar cu următoarele consecinţe în planul competenţei instanţelor. Astfel, judecătoriile şi tribunalele vor judeca numai ca primă instanţă”.
„Noutatea introdusă de noul proiect de modificare e aceea că la curţile de apel se judecă apelurile declarate de procurori sau de părţi împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi tribunale, iar hotărârea rămâne definitivă la Curtea de Apel”.
„În acelaşi timp, s-a introdus recursul în casaţie care se face la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care are ca obiect deciziile pronunţate de curţile de apel ca instanţe de apel”.
