"O donaţie de o deosebită valoare pentru arta plastică românească", a punctat, la vernisajul celei mai recente expoziţii de pictură şi grafică de la Muzeul de Artă Vizuală, directorul instituţiei, Dan Basarab Nanu, instituţie proprietară, din 2003, a unui fond de 74 de lucrări semnate Lola Roth, "un nume mai mult decât cunoscut în plastica românească". Lucrări dintre care 47 pot fi admirate acum într-o expoziţie, îngrijită de criticul de artă Mariana Tomozei Cocoş. Este vorba despre donaţia făcută muzeului de către fiica artistei, Anne-Louise Roth, şi de soţul său, Alexandru Cezar Ionescu, care au mai îndreptat multe donaţii din opera Lolei Roth către Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Directorul Nanu remarca modestia şi altruismul celei care avea să fie, la Galaţi, profesoară pentru câteva generaţii de artişti plastici, după un succes internaţional de tinereţe. Dorothea (Lola) Schmierer-Roth (16 noiembrie 1893 - 3 aprilie 1981), membră a avangardei plastice a anilor ´30, trecută prin clasic, s-a născut la Galaţi, într-o familie înstărită de armatori şi negustori evrei, tatăl său fiind consulul onorific al Ţărilor de Jos la Galaţi, iar bunicul, un întemeietor: marele lingvist Heimann Tiktin, autorul lucrării "Gramatica română. Etimologia şi sintaxa", prieten al lui Eminescu (de la poet a învăţat româneşte) şi traducător al poeziei lui în limba germană, autor al primului „Dicţionar român-german”, pentru care a primit, în 1926, premiul special al Academiei Române.
Elevă a pictorului veneţian Antonio Zumino, Lola a studiat la Viena, cu gravorul Herman Struck, Berlin, cu expresionistul Willy Jaeckel, şi la Paris, cu marele pictor fauvist şi sculptor André Derain, capitale unde a avut şi expoziţii la saloane oficiale şi a primit distincţii, călătorind mult prin marile centre culturale europene. În ţară a răspuns abia în ´33.
Fondatoarea din umbră
În 1951, împreună cu Nicolae Mantu şi Nicolae Spirescu, a fondat filiala Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) la Galaţi. De o rară modestie, fondatoarea UAP ajunge membră abia în 1975.
„O felicit din suflet pentru expoziţie”, a spus managerul muzeului despre muzeograful Mariana Tomozei, cea care a prezentat la vernisaj şi biografia artistei. Lucru rar, ginerele pictoriţei şi-a dedicat viaţa punerii în valoare a operei ei. Lola Roth a trăit cea mai mare parte a vieţii la Galaţi şi s-a sfârşit într-un anonim apartament cu două camere din Ţiglina, într-o cameră având atelierul.
În expoziţie am văzut şi tehnici diferite (inclusiv un tablou neterminat, lucru extrem de folositor pentru învăţăcei) - ulei pe pânză, pe carton şi hârtie, atinse de patina vremii, cărbune pe hârtie, acuarelă (tehnică foarte dificilă, mai ales la portret!) în culori extraordinar de proaspete. Şi m-am bucurat să văd, alături de naturi statice şi portrete, şi vechi peisaje gălăţene: o uliţă spre Brateş, Galaţiul la Dunăre, Ţiglina, Biserica "Sf. Haralambie" şi altele.
