Lista mojiciilor rămâne deschisă. Domenii gârlă. Important este să vă ţină nervii. Dacă intri prea adânc în experienţa personală, te poţi, Doamne fereşte, îmbolnăvi. Ştiţi, chestia cu stresul… Pe când alţii trec senini prin viaţă. De exemplu, fetiţele de după tejghea. Cum care fetiţe?  Vânzătoarele mereu ocupate cu propria lor persoană şi pe care noi, cumpărătorii, le deranjăm din când în când. Credeţi că nenorocita asta de criză le-a afectat cu ceva? D ...

Clubul Copiilor din Tecuci desfăşoară în această perioadă a doua ediţie a unui concurs de fotografie. Participanţii, din mai multe judeţe ale ţării, au trimis deja lucrările pentru a fi selectate. Vernisajul şi premierea vor avea loc la finalul săptămânii viitoare. Dintre fotografiile selectate pentru a fi premiate (alături de alte zece imagini), am primit două la redacţie. Chiar dacă ele nu aparţin unor gălăţeni, ne bucurăm să le putem publica ca să constataţi şi du ...

Aşa spun oamenii, aşa spun şi eu. M-au sunat cititori care erau convinşi că glumim. Că am făcut un banc prost şi ne batem joc de ei. Adică să nu mai fie Dunărea de nasul nostru? Curge la o aruncătură de băţ şi noi ar trebui să o vedem doar în poze? Nu există legi care să interzică punerea în posesie pe malul unor ape? O să cerem bilet de voie să mergem la Cotul Pisicii? N-avem dreptul să privim graniţa UE decât în fotografiile trimise de peste Prut, că vecinii noştr ...

Fraţilor, mi s-a făcut o imputare şi sunt mândră de aceasta, vorba lui Caţavencu. Că n-am scris, adică, despre şoferii de maxi-taxi şi comportamentul lor cotidian. Dacă „voi progresul cu orice preţ”… Păi, ce aveţi oameni buni cu semenii voştri mai goi? Vroiam să spun mai dezbrăcaţi, că am văzut unul care n-are bani decât de tricou cu găuri şi îşi etalează torsul păros, zilnic, în faţa călătorilor insensibili la farmecul său masculin. Şoferii de maxi-taxi, � ...

Am primit pe adresa redacţiei o scrisoare pe cât de „supărată” pe atât de înduioşătoare. Nu este prima dată când cititorul nostru Ion Corneanu ne scrie. Este una dintre persoanele care citesc ziarul din scoarţă în scoarţă, simte nevoia să comenteze, să facă tot felul de comparaţii şi să atragă atenţia asupra numeroaselor probleme pe care le au gălăţenii, lucru pentru care îi mulţumim. De data asta, însă, pe lângă dezamăgirea sa faţă de nemişcarea autorită ...

Dacă tot facem clasificarea nesimţiţilor şi mitocanilor pe categorii sociale şi profesiuni, nu-l putem uita pe mitocanul patru ori patru, grosolanul de la un volan normal sau hahalera pe patru roţi, indiferent de marca la care se învârt ele. Odată urcat în scaunul şoferului, individul, devenit parte constitutivă a cutiei de tablă, fumează în timp ce conduce, dacă nu cumva mai foloseşte o mână şi pentru a-şi aranja hands-free-ul, pentru că nu există fandosit cu maşină car ...

Motivul este vechi şi arhicunoscut. Secrete murdare, pete ascunse…  Inclusiv editorialul acesta a mai fost scris. Să tot faci teoria chibritului privind partea nevăzută a lucrurilor, cea ruşinoasă, vinovată, apăsătoare, periculoasă, devine în zilele noastre un soi de obsesie naţională. Avem cu toţii câte un schelet în dulapul personal. Comunismul stă înfipt bine în conştiinţa noastră, iar mediocritatea şi prostia ne-au vizitat prea des în ultimele două decenii ca să ...

Vă propun astăzi o plimbare pe strada Brăilei. Nu, nu ca să număraţi locurile unde verdele e ruginit, sau dimpotrivă, nici să admiraţi cei câţiva palmieri cu care ne putem mândri toată vara, ci ca să vă „bucuraţi” privirea cu zecile, poate sutele, de reclame îngrămădite pe spaţiul verde dintre benzile de circulaţie. Unele nici n-au mai fost „locuite” după precedenta campanie electorală, suferind de spoială şi rugină în bătaia vântului şi a ploilor malului Du ...

Am văzut recent, în Belgia, în interiorul catedralei St. Bavo din Gent, o lucrare de proporţii, „Altarul mielului mistic”, semnată de Jan van Eyck. Terminată în vreo şase ani, la începutul secolului (atenţie!) XV, în 1436, pictura despre care s-au scris tomuri întregi poate fi redusă la motivul adoraţiei mielului sfânt, sacrificat pe altarul credinţei. Inclusiv momentul sacrificiului, acum şase secole, era însă prezentat cu o seninătate, o eleganţă şi o căldură care ...

Încerc de ceva vreme să-mi explic dispariţia coloratului personaj care ne-a înseninat deceniile comuniste. Unde a dispărut Bulă al nostru, după 1989? De ce el şi familia lui, prezenţi în toate bancurile pe care le schimbau între ei românii sufocaţi de tezele diferitelor congrese, n-au mai intrat în graţiile unui popor vesel, cu simţul umorului şi care face mai mereu haz de necaz. Pentru că simţul umorului sigur nu ni l-am pierdut, dovadă producţia de glumiţe care creşte ex ...