* Trec zilele și ne tot întrebăm dacă Ucraina și Bulgaria, neavând ce face pe acasă, ne vor blagoslovi cu o autostradă care, dacă tot ne-a plăcut geografia, nu poate să treacă pe la Șimleu Silvaniei sau pe la Odorheiu Secuiesc. Se face, bre, oare a vorbit pe bune barosanul de la Kiev sau rămânem cu ochii în soare ca odraslele sărăntocilor? Cred că mi-au înmugurit două motive serioase pentru a uita repede promisiunea lui Petro Poroșenko:
1. Un drum de mare viteză care să treacă pe la Galați sau Brăila ar duce în derizoriu noțiunea de bac care să ne treacă bătrânul fluviu. Nu știu unde ar urma să se situeze segmentul rutier, însă cred că ar dinamita profitul celor care țin cu dinții ca să mergem de pe o parte pe cealaltă a Dunării ca pe vremea lui Gelu și Menumorut. Erau de pe la Șimleu, d-aia i-am pomenit...
2. De ce să ne dea vecinii autostradă în dar câtă vreme ai noști se zbat ca să nu ne facă pod peste Dunăre pe la Brăila? Las-o naibii de cărare cu șase benzi, mai repede găsim orgasmul la nivel de infrastructură când zărim parapete pe digul dintre orașele din sud-estul României. Și ne-au pus și beculețe, mai mare dragul să mergi în coloană 15 kilometri!
* N-am putut urmări meciul de vineri de la Roland Garros al Mihaelei Buzărnescu, însă l-am trăit prin discuții telefonice și cronici inclusiv din presa străină. S-a vorbit nemaipomenit de frumos de românca noastră, aproape că i se asigurase un loc în finala celebrului turneu de tenis pe zgură. Ai mei aproape că uitaseră de faptul că topul planetar e condus de una de-ale noastre, de constănțeanca lui nea Stere. Ieri, totuși, Miki, cum i-a zis comentatorul (o fi băut un suc cu ea), și-a arătat limitele în optimile de finală, în ciuda faptului că ai săi compatrioți chiar au susținut-o. Nu cred că i-au adresat insulte cum s-ar fi întâmplat în eventualitatea unui eșec al Simonei Halep, altfel se comportă românul cu semenii care se lovesc iute cu fruntea de tocul superior al ușii. Or să fi contat faptul că Buzărnescu, cel puțin în partida de ieri, a reprezentat fidel imaginea României în lume: privire curat defetistă, frunte brăzdată de emoții, teamă de cum a pășit pe impozanta arenă din Paris, atitudine de cum n-ar trebui să-i deranjăm pe cei mari etc. Până și ținuta părea să fie achiziționată la reducere. Altfel, capul sus, Miki!
