* Ca să ne înțelegem, n-am rostogolit nici măcar două rânduri despre protestul diasporei, despre gazele Jandarmeriei și nici despre aerele din ultimele două săptămâni ale politicienilor deoarece am fost deconectat de la ritmul cotidian. Concediu, dragă, acesta e termenul, îhî, zece zile lucrătoare - dacă aș fi fost angajat la buget, următoarea brazdă de opinii ar fi fost publicată pe la finele lui septembrie: minimum douăzeci și unu de zile fără sâmbete și duminici, bașca minivacanța de Sf. Marie și cine știe ce va mai decreta Executivul Viorica? Așadar, un huo tardiv, însă la fel de bine primit. Huooo, bă!
* Monica Pop, medic oftalmolog (pricep că e un profesionist desăvârșit și mă bucur că nu ne-au părăsit toate creierele), a apărut ieri la televizor ca să-și întrețină hobby-ul de peste un deceniu. Și-a dat cu părerea, carevasăzică, așa cum fac toți oamenii care nimeresc în talk-show-uri. Aici, din nefericire, nu e ca la cabinet - dacă expectorezi cretinisme, te faci de râs, riști să-ți pătezi reputația din cartea de vizită. E ca și cum ți-ai scăpa diploma în butoiul cu murături - se vede în continuare că ești mega-licențiat, ștampilele rămân la locul lor, dar miroase a prăjitură de canal.
* Povestea din studioul B1 TV, unde a fost chemată madam Pop, e tipic românească: medicul venise (bănuiesc că acesta a fost scopul producătorului emisiunii) pentru a legitima temerile protestatarilor împroșcați în ochi de călăii fără minte din Piața Victoriei. Mi-au dat cu ceva în față, doamnă doctor, să mă tem sau să-mi văd de ale mele, e o întrebare pertinentă, așadar răspunsul Monicăi Pop ar fi trebuit să fie tehnic. Nu știu dacă e cazul să te folosești de figuri de stil, publicul își pierde umorul după o seară neagră ca aceea din 10 august 2018. "Stați liniștiți, nu e nicio problemă după ce îți dă cu gaze lacrimogene! Nu sunt efecte secundare, te jenează câteva minute, poate câteva ore, dar nu e cazul să facem tam-tam, nu se întâmplă nimic, sunt doar niște gaze care irită ochiul, nimic altceva!", cam pe aici a cântat oftalmologul cu box-office. Înțeleg, la cât de incult mă consider, că gazele lacrimogene sunt inofensive și chiar necesare la un moment dat. Cu niște lacrimogene cu toții suntem datori, deși careva, fire diabolică, și-a băgat coada și a dat cu ilariant.
