Crește economia, duduie, cum zic băieții aflați la butoane, de ne trăim viața numai pe străzi. L-ați prins pe poetul ăla de la PSD, doar întâmplător parlamentar (Chisăliță i se zice), care a afirmat că pe vremea guvernării tehnocrate făcea șase ore de la București la Reșița, iar acum, de când cu bunăstarea adusă de social-democrați, călătorește două ore în plus? Drumurile sunt mai aglomerate, sunt mai multe mașini, explică moftangiul, de unde și următoarele comentarii:
1. Am crezut că gluma cu scumpirea carburanților e doar un banc. Are câțiva ani, dar e mereu ancorată în realitățile economico-sociale: „Cum, s-au mărit prețurile la benzină? Nu mă interesează, eu tot de 50 de lei bag.” Eh, un Chisăliță transformă anecdota în stil de viață – rămâne încruntat, încremenit în proiect și poate că se consideră și influencer.
2. Spune că a crescut numărul de autoturisme pe șoselele patriei? Așa o fi, însă îi transmit ce-mi șoptește inima – numărul proștilor este în scădere, pe fraier nu-l poți păcăli cu asemenea diversiuni.
3. Încerc altceva, un joc în care să se simtă important și Chisăliță. Să presupunem că vorba lui – potlogăria cu efuziunea rutieră – ar fi pe bune, cu toate că astfel am risca diluarea comédiei: Barosane, îți înțeleg frustrarea! Nenorociți ăștia de tehnocrați au guvernat într-una din 1990 încoace... Ai naibii, ce le-a mai plăcut ciolanul și nimic n-au făcut. E de înțeles că, în doi ani de la preluarea puterii, n-ați reușit decât să rupeți cu economia, să întreceți Germania și Franța, e inuman să vă cerem autostrăzi și alte căi de transport. Lasă, știm cât suflet puneți, cu siguranță veți dezvolta infrastructura rutieră când veți trece în opoziție.
4. Nene Chisăliță, dacă ai copii, privește-i în ochișori (mai ales dacă-s minori – nu m-am putut abține, rimele sunt viața mea) și zi-le adevărul, adică ce crezi, nu ce ai mestecat în fața mass-media! Dacă ți-au urmărit prestația la televizor, e obligatoriu să le explici că ai o meserie unsuroasă, că trebuie să expectorezi și neghiobii ca să plece fazanii pe fentă. Altfel, când or crește mai mari n-o să le mai poți șterge impresia că tatăl lor, la împărțirea inteligenței pe planetă, n-a mai prins. Era coada prea lungă și marfă puțină.
