* Înfrângerea lui Lucian Bute la Nottingham este primul mare eşec al guvernării Ponta. Copilotul şi echipa lui au pierdut un campion, o centură cu diamante, de fapt au rămas fără Everestul sportului românesc până sâmbătă seară. Nu mai zic de naţionala feminină de handbal care, în aceeaşi zi, a ratat calificarea la Jocurile Olimpice… Aşa cum a fost el, pe vremea lui Emil Boc nu s-au întâmplat asemenea drame. Victore, probleme, mă?
* Departe de mine gândul de a-l lua în balon pe Lucian (mi-a sărit şi mie baticul din cap când pecheanul nostru încasa pumni de la huliganul britanic), însă hazul de necaz este permis. La români are valoare de disciplină olimpică. Am, aşadar, toate motivele de a da vina pe sponsorul transmisiunii galei de sâmbătă spre duminică. Băieţii aghesmuiţi de la Ursus ne-au plictisit toată ziua cu un slogan absolut aberant: „Ursus îi ţine pumnii lui Bute.” Incredibil, păi de asta gălăţeanul nu l-a compostat mai deloc pe Froch, avea principalele sale arme într-o navetă sau într-o ladă frigorifică. Cum să-i „arestezi” pumnii unui pugilist? Doar dacă între timp a făcut trecerea de la „Nobila artă” la K1 sau la wrestling…
* Să spun ceva şi despre Eurovision? Fata aia sexy părea să aibă nevoie la toaletă pe tot parcursul melodiei, nu negociase deloc cu astâmpărul, dar îi lipsea ceva şi mai important: rămăsese fără voce. Încă de la naştere. Haide, bre, şi eu cântam mai bine decât Elena de la Mandinga, iar dacă dau de la mine câteva ore, mai identific trei-patru garnituri de tren de români fără cursuri de canto care ar fi umilit-o pe frumoasa conaţională prezentă pe scena de la Baku. Pentru Ponta şi acesta este un eşec, n-avem cum să-l cruţăm.
* De fapt, marea dramă a weekendului (cu toate că subiectul a fost deschis cu câteva zile înainte) este situaţia actorului Şerban Ionescu. L-au mutat televiziunile dintr-o parte într-alta a ecranului cu cea boală Lyme, ca să aflăm până la final că nu e Lyme, e scleroză laterală amiotrofică. De ce a murit Toni Tecuceanu de la Cronica Cârcotaşilor? De gripă porcină? Să fim serioşi măcar în ceasul al doisprezecea! Eh, aşa a fost şi cu căpuşele. Nu te mai duce în parc, te papă isteria!
