* Livişor Dragnea, diminutiva-mi-aş respectul faţă de el, a declarat într-o emisiune de televiziune că nu este de acord cu impozitarea activităţilor Bisericii. Adicătelea, baronul de Teleorman a dat de înţeles că el este creştin, dar a omis esenţialul: impozitându-l pe Prea Fericitul Daniel, nu-l arzi la bani pe Dumnezeu. Doamne-Doamne, ca fiecare cetăţean european, îşi achită birurile în Elveţia.
* Dragneo, n-a cerut nimeni supraimpozitarea Bisericii, dar măcar o Taxă pe Lumânarea Adăugată să dea şi ea... Nu de alta, dar şi aşa ne poate ajuta. Ne poate ajuta să ieşim din criză, să ne plătim maxima datorie externă. Ştiu din reclamele la farduri că şi sufletul contează. Deci şi sufletul. Dar mai întâi carcasa, bre!
* Am intrat în Postul Crăciunului, o ştiţi deja, motiv pentru absolut toate site-urile de gospodăreală să ne prezinte reţete de potol. Parcă m-am sesizat şi săptămâna trecută pe marginea acestui subiect, dar nu mă pot abţine să vorbesc despre o chestiune care-mi aduce aminte de copilărie. Am citit pe un portal de haleală că este bine ca cetăţeanul de la bloc să prepare în această perioadă icre de fasole. Mama-mia, am auzit pentru prima dată despre această invenţie gastronomică pe timpul lui Nea Nicu. Biologia se tăvăleşte de râs, am crezut că rădăcinile acestei struţo-cămile fost-au binecuvântate de era ceauşistă. Cum adică icre de fasole? Ştiu, am mâncat, le cunosc prea bine gustul, dar cum este posibil ca şi în 2013, spre 2014, felul de mâncare albinos să aibă acelaşi apelativ? Nickname, cum ar zice generaţia Facebook. Încă o dată: cum să existe icre de fasole? Eu ştiam că fasolele nasc doar prin cezariană.
* Citesc de câteva zile prin presa locală despre multe asociaţii de proprietari care se pregătesc de război. Li se blindează în buza iernii apa caldă şi agentul termic deoarece există datorii istorice către fosta regie de termoficare. În majoritatea cazurilor, avem gălăţeni care şi-au achitat facturile la întreţinere, dar indivizii care administrau asociaţiile au dat bir cu fugiţii. De suferit vor suferi tot proştii care au plătit, nu şi nenorociţii care au băgat caraimanul în sertar. Înăspriţi, băi, legile, că şefii de asociaţie care fură sunt la fel de abominabili precum criminalii în serie!
