* În funcţie de analiza IPP şi de scorul electoral obţinut de candidaţii la preşedinţie, la Galaţi, am creionat portretul-robot al preşedintelui ideal * Acesta trebuie să fie serios, dar nu negativist, să îşi identifice adversarul, dar să nu genereze doar conflicte, să nu mute partidul la Cotroceni şi… să vorbească mult şi bine *
Potrivit unei analize realizate de Institutul pentru Politici Publice, înainte de primul tur de scrutin din 22 noiembrie, românii au avut de ales candidaţii pe alte criterii decât selectând teme concrete legate de viitorul României, „dat fiind că nici unul dintre primii patru candidaţi (Traian Băsescu, Crin Antonescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu) nu promovează idei şi soluţii de acţiune în viitor”.
„Niciunul dintre aceşti candidaţi nu îşi ia angajamente, nu se asociază cu un proiect concret pentru România, nu îşi asumă proiecte, folosind excesiv în discursurile de campanie verbul «trebuie» fără să îl însoţească de explicaţii clare privind acţiunile pe care doresc să le întreprindă din poziţia de preşedinte”.
„Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă dezamăgirea faţă de calitatea dezbaterilor electorale de până acum, considerând că cetăţenii nu sunt trataţi cu respectul cuvenit, nu li se dă posibilitatea să audieze puncte de vedere care să conţină soluţii legate de viitorul României”.
IPP a analizat discursurile candidaţilor la preşedinţia României, discursuri susţinute de aceştia pe parcursul a trei săptămâni de campanie electorală (inclusiv pe cele de la dezbaterile organizate în acest interval, adică în perioada 23 octombrie - 13 noiembrie a.c.).
Ce ne-au spus candidaţii şi de câte ori?
Dacă ne referim la discursurile electorale ale „omului-trebuie” (adică acel candidat care arată ce măsuri ar trebui luate pentru a se îmbunătăţi o anumită situaţie), Traian Băsescu este lider, folosind verbul „trebuie” de 316 ori, fiind secondat de Sorin Oprescu, cu o frecvenţă de 97 de ori.
Potrivit analizei IPP, Mircea Geoană şi Crin Antonescu nu au folosit „trebuie” absolut deloc.
În schimb, cei doi au o adevărată predilecţie pentru superlativul „foarte” (folosit de Geoană de 142 de ori, iar de Antonescu, de 143 de ori) şi folosesc, pentru a-şi expune părerile, verbul „a crede” – 135 de ori în cazul lui Geoană şi 91 de ori în cazul lui Antonescu.
Dacă analizăm contracandidaţii la care s-au referit discursurile electorale ale celor patru, lucrurile stau cam aşa: Traian Băsescu nu a făcut deloc referire nominală la un anumit candidat, acelaşi lucru s-a remarcat şi în cazul lui Sorin Oprescu, în timp ce Mircea Geoană şi l-a fixat ca unic contracandidat pe preşedintele ţării (cuvânt folosit de 109 ori).
Crin Antonescu i-a mitraliat verbal pe Traian Băsescu (de 171 de ori a folosit numele Băsescu, de 99 de ori prenumele Traian şi de 127 de ori substantivul „preşedinte”), dar şi pe Mircea Geoană (căruia i-a pomenit numele de 103 ori).
Cât priveşte cuvintele „de deschidere” a frazelor candidaţilor, la acest capitol numai Mircea Geoană şi-a început frazele de cele mai multe ori cu prepoziţia „de” (119 ori).
În schimb, Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu şi-au început discursurile cu negaţia „nu” (de 239 de ori, 148 de ori şi, respectiv, de 162 de ori).
Al doilea cuvânt ca frecvenţă, cu care şi-au început discursurile candidaţii a fost „dar” – în cazul lui Traian Băsescu (155 de ori), „deci” – în cazul lui Mircea Geoană (112 ori), şi „eu”, în cazurile lui Crin Antonescu (69 ori) şi Sorin Oprescu (70 ori).
O analiză IPP raportată la scorul electoral local
„Folosind verbe impersonale (cel mai des folosit este trebuie), candidaţii se eschivează de la a-şi asuma proiecte/angajamente concrete, pentru a nu le dă posibilitatea contracandidaţilor să îi critice sau cetăţenilor să îi evalueze”, se spune în analiza IPP.
Fruntaşul la „trebuie” este actualul preşedinte, Traian Băsescu, după care se clasează Sorin Oprescu, în timp ce Mircea Geoană şi Crin Antonescu nu au folosit „trebuie” absolut deloc.
Pentru că la Galaţi scorul electoral al lui Geoană (35,90 la sută) l-a depăşit pe cel al lui Traian Băsescu (30,96 la sută), aşa cum şi scorul lui Crin Antonescu (19,40 la sută) l-a depăşit cu mult pe cel al lui Oprescu (4,11 la sută), se poate spune clar că gălăţenilor nu le plac politicienii care se eschivează de la a-şi asuma responsabilităţi.
Analiza IPP mai spune despre Traian Băsescu că prin referirile la România şi Parlament, dar şi prin faptul că nu îşi nominalizează contracandidaţii, ci doar pe Mircea Geoană (dar şi pe Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc), acesta încearcă „să îşi asocieze candidatura unui tip de establishment politic în care se va implica. (…)Este candidatul din ale cărui discursuri publice reţinem atât raportarea la trecut (greşeli), cât şi la un nou mandat pe care şi-l doreşte la Cotroceni”.
Pe de altă parte, „Mircea Geoană s-a referit cel mai des, în discursurile sale din prima parte a campaniei electorale, la Traian Băsescu.
Geoană este candidatul cu cele mai multe referiri la guvernare discursurile sale accentuând asupra temelor economice (criză, bani, locuri de muncă, dar şi agricultură), teme prioritare între preocupările românilor”.
„Antonescu ţinteşte în mod evident funcţia de preşedinte pe care o invocă în toate discursurile rostite până acum în campanie, insistând asupra reprezentării intereselor oamenilor. (…)Din frecvenţa folosirii unor cuvinte, apreciem discursul electoral al lui Antonescu ca fiind mai tăios decât cele ale contracandidaţilor săi”.
Ultimul, dar nu cel din urmă, Sorin Oprescu s-a referit des în discursurile sale la „oameni (promovând conceptul în antiteză cu partidele), la România şi la avantajele unui independent autentic în funcţia de preşedinte”.
Analizele, raportate la scorurile electorale, indică faptul că gălăţenilor le-a plăcut cel mai mult, până acum, candidatul Geoană, care şi-a nominalizat contracandidatul, dar care nu a ocolit nici temele economice serioase.
Într-o mai mică măsură (adică la o distanţă de 4,94 la sută), gălăţenilor le-a plăcut şi Băsescu, un candidat sincer, care îşi recunoaşte greşelile şi care spune clar ce îşi doreşte: încă un mandat la Cotroceni.
În schimb, gălăţenilor nu le-a plăcut deloc ideea lui Oprescu despre un preşedinte independent politic şi au agreat (dar nu într-o măsură suficientă) discursul tăios al lui Antonescu.
Analiza mai arată că dintre candidaţii analizaţi, Sorin Oprescu a formulat frazele cele mai scurte, iar Mircea Geoană, cele mai lungi, urmat de Traian Băsescu.
Din acest punct de vedere şi raportat la procentele obţinute de cei patru la nivelul judeţului Galaţi, se poate spune că gălăţenilor le plac fie frazele extrem de lungi (având în vedere că Geoană a obţinut un scor de 35,90 la sută), fie cele „moderate” (căci Traian Băsescu a obţinut la Galaţi 30,96 la sută).
Cum Sorin Oprescu este dat ca cel mai zgârcit la vorbe, în analiza IPP, dar la Galaţi, acesta nici măcar nu s-a clasat al treilea – ca scor electoral -, ci al patrulea, după Corneliu Vadim Tudor (5,60 la sută), un lucru se poate spune cu certitudine: gălăţenilor nu le plac frazele scurte.
În concluzie, în funcţie de analiza IPP şi de scorurile electorale realizate la nivelul judeţului după primul tur de scrutin, se poate face portretul-robot al preşedintelui ţării pe care şi-l doresc gălăţenii.
Acesta trebuie să fie serios, să atingă subiecte economice, să nu se ascundă de responsabilitate şi să îşi nominalizeze adversarii, dar să nu fie exagerat de conflictual, atacând în dreapta şi în stânga, trebuie să fie un om care vorbeşte mult şi meşteşugit, care nu este negativist şi care îşi asumă „originile” politice, fără a face din acestea o instituţie prezidenţială.
Rămâne de văzut care dintre cei doi candidaţi se va potrivi, după votul de duminică, pe portretul creionat de electoratul gălăţean.
