* Primarii a 13 localităţi susţin că nu au teren în intravilan ca să le construiască de locuinţe profesorilor, poliţiştilor şi medicilor *
Un număr de 48 de primării din judeţul Galaţi, din cele 62 care se încadrează în programul „renaşterea satului românesc”, legiferat prin HG nr. 151/23 februarie 2010, au făcut solicitări către Prefectură, pentru a fi incluse în acest program naţional, a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea.
Potrivit situaţiei centralizate la nivelul Prefecturii Galaţi, alte 13 localităţi din judeţ nu se află pe lista solicitanţilor, primăriile respective declarând că nu deţin terenuri în intravilan pentru construirea de locuinţe pentru specialişti.
Cea de-a 14-a localitate care nu s-a înscris în acest program, Drăgăneşti, a comunicat Prefecturii că la nivel local „nu s-au înregistrat cereri ale specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comunei”.
Cele 13 localităţi care nu deţin terenuri în intravilan pentru programul naţional sunt: Băneasa, Bereşti Meria, Independenţa, Matca, Munteni, Negrileşti, Nicoreşti, Poiana, Rădeşti, Scânteieşti, Suhurlui, Tudor Vladimirescu şi Ţepu.
Printre acestea, se află şi comune relativ nou înfiinţate, din sate – Suhurlui, Poiana, Rădeşti, Negrileşti -, care se luptă cu dificultăţile financiare create de această nouă independenţă administrativă.
Totuşi, printre cele 13 localităţi se află şi comune foarte bine dezvoltate din punct de vedere economic, precum Matca, Independenţa sau Nicoreşti.
Dar, probabil că aici specialiştii au toţi case, aşa că nu există riscul să plece pentru că primarii nu fac eforturi pentru a le asigura o locuinţă…
La cele 14 localităţi se mai adaugă alte trei: Corod – unde deja sunt lucrări în curs, pentru că a depus proiect pe măsura 322 („Renovarea/dezvoltarea satelor”, proiect cu finanţare de stat dar şi europeană) şi Cuza Vodă şi Schela, care deja au solicitat construirea câte unui bloc ANL cu câte 15 apartamente în care să locuiască specialiştii, datorită insuficienţei terenului intravilan.
De unde se vede treaba că primarul care şi-a dat interesul a găsit soluţii pentru a-şi lega specialiştii de glie, deşi, din punct de vedere al spaţiului, nu dispunea de teren suficient, intravilan, pentru case.
Cereri pentru casele a 499 de specialişti
Reamintim că programul intitulat „Renaşterea satului românesc -10 case pentru specialişti” se referă la construcţia a maxim zece locuinţe (în cazuri excepţionale, 15) în fiecare comună din România.
Locuinţele ar urma să fie date drept locuinţe de serviciu tinerilor specialişti care lucrează în comună şi care nu deţin în proprietate, pe raza comunei, o altă casă.
Programul mai prevede că banii necesari construcţiei vor fi alocaţi de la bugetul de stat, primarii comunelor având responsabilitatea identificării terenurilor de case, preferabil, racordate la utilităţi.
Asta şi pentru că tot primăriile vor suporta de la bugetele locale lucrările pentru utilităţi (obligaţie care, de altfel, a revenit şi primăriilor în cazul construcţiei de locuinţe ANL destinate închirierii de către tinerii de până în 35 de ani).
Cum până la sfârşitul lunii martie, toţi primarii din judeţ au avut termen să comunice Prefecturii necesarul de locuinţe, deja s-a ajuns la concluzia că „în total, judeţul Galaţi a propus construirea a 431 de locuinţe pentru cei 499 de tineri specialişti (profesori, medici, poliţişti) care lucrează în mediul rural”.
„Dintre acestea, 198 sunt locuinţe cu două camere şi 233 cu trei camere”. De aceste locuinţe ar urma să beneficieze, în judeţul Galaţi, 499 de tineri specialişti, dintre care 325 de cadre didactice, 86 de medici şi asistenţi şi 88 de poliţişti.
Trebuie precizat că toată această situaţie reprezintă „un necesar” nu şi ceea ce se va construi cu adevărat, lucru care se va afla în momentul în care Guvernul va aproba construcţia locuinţelor.
Totuşi, chiar şi la acest nivel, se vede care primar are grijă de specialiştii din comună şi care nu.
