* La maxim două luni până la venirea zăpezii, pe străzi s-au montat dispozitive de reducerea vitezei * Cele de anul trecut au fost distruse de utilajele de deszăpezire care au acţionat iarna * Ce se putea face cu banii daţi pe dispozitive *
Recent, Primăria municipiului Galaţi a început să completeze „seturile” de dispozitive de încetinire a vitezei din oraş. Vorbim despre cele numite în mod tradiţional „ţâţe”, dar şi despre celălalt model, „valuri”, ambele, din cauciuc dur, amplasate în general înainte de trecerile de pietoni, sau în apropierea unităţilor şcolare.
Amplasarea lor, începută de câţiva ani în Galaţi, ar fi fost chiar o idee bună, dacă autorităţile nu ar fi exagerat, montând, în anii trecuţi, astfel de dispoziţie în locuri de-a dreptul aberante – pe străzi fără trafic, fără treceri de pietoni sau şcoli, însă cu falnice vile în construcţie sau proaspăt terminate…
Soarta limitatoarelor de viteză a fost tristă iarna trecută, cu zăpadă multă, când străzile Galaţiului au fost curăţate cu lamele excavatoarelor. Care, utilaje grele fiind, au smuls din asfalt o dată cu tonele de zăpadă şi bietele obstacole de cauciuc…
O idee strălucită
Acum însă, la 10 luni de la începerea anului şi la maxim două până la venirea zăpezii – pe care meteorologii o anunţă abundentă -, Primăria a decis să monteze din nou dispozitivele de încetinire a vitezei autovehiculelor. Aşa că dispozitivele, nou-nouţe, au apărut pe majoritatea străzilor din oraş.
În unele cazuri, muncitorii care le-au montat nu s-au mai obosit să le scoată, în prealabil, din asfalt, pe cele deteriorate. Noile obstacole au fost montate înaintea celor vechi, de s-a ajuns la situaţia în care „opritoarele” sunt … pe două rânduri (FOTO 1).
Nu am reuşit să aflăm nici de ce s-a luat decizia montării lor abia acum, la sfârşitul anului, nici care mai este rostul acestor dispozitive, în condiţiile în care oricum străzile oraşului sunt extrem de stricate de şantierele ISPA, Distrigaz etc. (FOTO 2).
Şi nici nu am priceput de ce Primăria, aflată în criză, dă bani pe o astfel de investiţie, când peste două luni se aşează zăpada, care va fi îndepărtată de pe străzi o dată cu limitatoarele de viteză.
Bani şi obstacole pe străzi
Am aflat, însă, câţi bani a alocat Primăria municipiului Galaţi pentru achiziţia şi montarea limitatoarelor de viteză şi unde s-au montat sau urmează să se monteze ele. În total, municipalitatea a plătit 33.889,13 lei pentru montarea a 452 de „calote sferice” şi a altor 63 de „valuri”.
Potrivit datelor furnizate de Primărie, „valurile” se regăsesc pe bulevardul Marii Uniri (la Elice, dar şi la Pastilă), dar şi pe „strada Brăilei – coborâre BCR”.
Aşa este, cu toţii ştim că pe Brăilei, „la vale”, în zona Bănci, nu este în prezent nici un dispozitiv de încetinire a vitezei, dar dacă există în scriptele primăriei, înseamnă că banii s-au dat; de montat, poate se vor monta mai pe urmă…
Cât priveşte calotele sferice, cele mai multe – 49! - au fost destinate bulevardului Milcov, la Liceul Energetic (acolo unde au şi fost montate „pe două rânduri”), dar şi bulevardului Dunărea, la Şcoala nr. 3 (48 de dispozitive). Cele mai puţine dispozitive montate figurează pe strada Mihail Kogălniceanu (17), şi pe strada Zimbrului (19).
Desigur, sunt şi alte zone în care „ţâţele” fac maşinile să salte de bucurie, când trec: în zona căminelor studenţeşti (38 !), pe strada Vâlcovici, la Billa (26) sau pe Dogăriei, la Cantina de Ajutor Social (27).
Ce puteam avea în schimb?
Necesare sau nu într-un oraş cu străzi în lucru şi care mai are puţin până la iarnă, obiectele în cauză au costat bani. Ce s-ar fi putut face cu aceeaşi sumă?
Ei bine, cu cei 33.889 de lei s-ar fi putut asfalta în jur de 229 de metri pătraţi de stradă (lucrare ce include şi refacerea trotuarelor, cam cum se realizează pe strada Tecuci acum, unde lucrarea costă 974.000 de lei/6.560 de mp) sau 245 de mp de stradă (lucrare ce ar fi inclus şi amenajarea câtorva parcări alveolare, aşa cum se va realiza pe strada Aurel Vlaicu – unde lucrarea costă 888.000 de lei/6.400 mp).
Tot cu aproximativ 33.890 de lei s-ar fi putut asigura un minim de festivităţi de Ziua Marinei. Am luat ca reper Festivalul Scrumbiei pentru care aleşii locali au alocat 45.000 de lei (bani cu care s-au asigurat şi premiile concurenţilor, dar şi 1.000 de porţii de ciorbă de peşte, sau concertul Andei Adam).
Este drept, 33.890 de lei nu ajungeau pentru un concert, dar antrenul ar fi putut asigurat, gratuit, cu artiştii locali de la Centru Cultural, iar banii ar fi fost suficienţi să se cumpere un porc şi câteva raţe pentru concursurile tradiţionale…
Tot cu suma de 33.890 de lei s-ar fi putut asigura încă cel puţin două zile de festival de comedie, sau poate onorariile juriului, care, în acest an, nu există din lipsă de fonduri.
