* Comună săracă, colac de salvare UE, braconaj tipic românesc *
La Vlădeşti, proiectele de drumuri, modernizarea şcolii, baza sportivă, alimentarea cu apă, totul se face cu bani europeni sau de la Guvern câştigaţi prin proiecte - altfel comuna este prea săracă. Primarul Eracli Drujescu (FOTO 2) speră ca proiectele să fie gata în doi ani, să se vadă c-a lăsat ceva în urma mandatului său.
Om gospodar, a folosit chiar şi molozul rămas de la reabilitarea şcolii şi a ridicat astfel cu un metru câteva uliţe, cu mână de lucru de la venitul minim garantat. Alt proiect în lucru vizează 10 km de uliţe refăcute.
Import de… trotuare
Primarul Drujescu constituie un caz aparte: e orăşean, edil de comună. Experienţa citadină l-a mânat să facă şi aici trotuare - de la intrarea în comună până la şcoală: „Le-am făcut din proprie iniţiativă, că n-au fost de când e comuna asta”.
Orăşeanul – plecat din sat la 9 ani – a lucrat 25 de ani ca şef de cooperativă meşteşugărească la Galaţi: „Igiena, Crinul… Aveam 1.600 de angajaţi acolo – aşa că am ceva noţiuni de conducere… Aveam activităţi şi de foto, şi curăţătorie şi frizerie şi coafor şi activităţi industriale – şi mi-am făcut relaţii în Galaţi. Toţi curăţau, toţi fotografiau, se coafau şi aşa am reuşit să ajutat multă lume. Am şi angajat pe mulţi”.
Şi acum au rămas relaţiile făcute la oraş. Se vede că vrea să-şi urmeze tătânele, care a fost şi preşedinte la CAP câţiva ani, dar 36 de ani a fost pădurar „şi a rămas ceva de pe urma lui: şi păduri, şi denumiri de podişuri de case şi acum vreau şi eu să rămână ceva de pe urma mea… Ce-am făcut eu în 2 ani depăşeşte şi fizic şi valoric de şapte ori ce-au făcut cei de dinaintea mea în 20! Şi chiar fiind în opoziţie”, spune primarul liberal…
A găsit de pildă aici magazii făcute… din cauciuc de la bandă rulantă din Combinat. Acum sunt din cărămidă. Ce nu înţelege: de unde au sătenii bani să stea în cârciumă? „Se lucrează la negru în prostie”, îşi răspunde. Şi mai e braconajul cu peşte, furtul de lemn…
Arendă murdară
Comuna are „o grămadă de oi!!” Are şi pământ arabil bun, dar „s-au găsit câţiva şmecheri care au luat pământuri în arendă. Legea ţine cu arendaşul! Fiind şi zonă defavorizată, iau şi 160 de euro pe ha, dar îi dă numai 300 kg de grâu proprietarului. Iar el îşi ia combine, tractoare, pe banii oamenilor! Îşi bate joc! La Vânători de exemplu, se dă 1.000 de kg!”
„Dar la Vlădeşti oamenii-s prea moi, tac… Arendaşul le spune că plăteşte şi impozitul şi, după ce i-a prostit cu 20 kg de ulei, le zice: nu vi-l mai plătesc, plătiţi-l voi! Şi doar au luat miliarde de lei subvenţii!”
Deşi nu e treaba primarului, încearcă să-i ajute cu sfatul. Ne dăm cu părerea: poate secretarul comunei să-i sfătuiască pe oameni cum să se judece? „Păi, nu poate – are un băiat arendaş…” Sperăm că unul bun. Oamenii „sunt foarte fricoşi şi foarte săraci”, conchide primarul.
Sărăcia nu prea munceşte…
Deşi orăşean la bază, primarul creşte animale de curte cu mâna lui şi nu-i înţelege pe tinerii care n-au măcar o pasăre în curte! Ce, nu s-a inventat încă… găina? Starea de „lasă-mă să te las” o nota, ca şi primarul, şi cărturarul Moise Pacu, la sfârşit de secol XIX, când între Vlădeşti şi Oancea constata aceeaşi diferenţă în defavoarea primei.
La ultimul recensământ, s-a constatat chiar scăderea numărului animalelor la Vlădeşti. Primarul e un bun exemplu de gospodar: are şi găini, are şi porc. „Eu am trei vecini în jurul meu, nu are niciunul porc! Am 6 porci, am 200 de găini, dimineaţă mă scol, dau mâncare la animale”.
Sărăcie: 80 la sută din case sunt învelite cu azbociment. „La Tudor e ruşine să vezi şi coteţul la porci cu azbociment!” Totuşi, nu-s mulţi vlădeşteni la venitul minim garantat: doar 140 din 2.300 locuitori. 500 n-au însă niciun venit, dar nu primesc ajutoare sociale, pentru că nu sunt pe listă la Casa de Pensii, nu sunt trecuţi în lege.
Şi ajutoarele de lemne se dau numai la capul de familie, chiar dacă de el depind copii cu copii… Primarului nu-i plac însă puturoşii: „Pe unde trec, prin toate comunele, îi văd stând pe marginea şoselelor - nu vor să facă treabă! La Legea 416 sunt şi oameni săraci, dar cei mai săraci sunt şi cei mai puturoşi!”
Un schimb păgubos
Primarului nu-i mai place să vâneze, dar nu renunţă la puşcă. Aici se vânează iepuri şi porci mistreţi, dar nu vin străini cu bani, ca de-alde Ţiriac, ci localnici.
Peşte? „Nu e peşte!” Consiliul Local a făcut „o mare prostie” în trecut: a făcut schimb de teren, dând 168 ha de baltă, dar pământul primit în schimb e „numai nisip şi piatră, nu creşte nici iarbă, nimic!”
Au fost puşi în posesie oameni cu… hectare de nisip pe post de pământ arabil, de la ADS, pământul fostului IAS Vlădeşti. „Arendaşii zic: degeaba să mi-l daţi şi nu-l primesc, că nu-mi iese nici aratul!” La Oancea, spune primarul, foşti răzeşi, oamenii nu au cedat presiunilor nimănui şi n-au făcut niciun schimb de teren.
N-are nici Necula peşte
„Balta? În spatele acestei afaceri e tot un parlamentar. A fost concesionată de dl Marius Necula şi când a intrat în lichidare, a preluat-o un lichidator de la Iaşi care a distrus-o complet”.
„Atunci când, în vară, balta a fost neoxigenată şi au murit tone de peşte, lichidatorul nici n-a vrut să se deplaseze, nici măcar la telefon nu răspundea! Am apelat la ISU şi mi-a trimis imediat barcă pneumatică, cu doi pompieri, am mobilizat şi de la mine vreo 20 de oameni. Nici cu masca nu puteai să rezişti la mirosul ăla!”
A trebuit să îngroape atunci vreo 40 de tone de peşte. „Balta asta era dintre cele mai bune din ţară: 400 şi ceva de ha cu peşte bun şi mult. Acum doar trei bazine mai sunt – e 4, e 5 şi 98, restul peste tot e gol! Lichidatorul, probabil lipsit de experienţă, a angajat 6 paznici care sunt coordonatorii braconierilor”.
„Acum balta are 9 milioane de lei datorie la Finanţe, iar Primăria, neprimind taxele cuvenite de la baltă, datorează şi ea 100.000 lei din cauza falimentului bălţii. Pământul de sub lac este al Zătunului, în schimb comuna a primit pământ de piatră pe deal”.
„Au venit nişte investitori, atraşi de faptul că UE ajută astfel de afaceri, dar trebuie să aştepte lichidarea afacerii. Într-un an, fără să investeşti, scoţi preţul la care se vinde acum totul, 3,6 milioane lei”, spune primarul.
Acum, nici primarul nu mai are de unde lua peşte. Legal. Îşi aminteşte: „Înainte, de aici erau singurii bani buni pe care-i mai lua Primăria. Comuna vindea puiet de peşte în toată ţara, chiar şi la Babadag! Iar la reproducători, eu am văzut novac de 32 kg aici!”
Anul trecut s-a prins un somn de 80 kg! Acum balta nu mai dă peşte şi nici locuri de muncă”. Braconierii însă mai vând „şiraguri” de peşte pe marginea şoselei, la intrarea în Brăneşti…
Primarul se uită pe geam – trece o căruţă cu trunchiuri de copac groase cât mâna: „Ia uitaţi, ăia din baltă vin, sunt lemne de furat. Dar nu se ia nicio măsură!”
