Staţie de epurare a apelor uzate: un lucru bun care miroase rău

Staţie de epurare a apelor uzate: un lucru bun care miroase rău
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pentru prima oară de când ne aflăm pe malurile Dunării putem spune că nu ne mai batem joc la fel de mult ca până acum bătrânul fluviu, căci nu mai vărsăm în el apele menajere aşa cum ies ele din chiuvetele, căzile, WC-urile etc noastre, ci ele sunt filtrate. Şi asta, deoarece tot ce înseamnă apă menajere trece prin noua staţie de epurare, după care este deversat în Siret.

Este drept, apa vărsată în râu nu este nici pe departe clară ca cea potabilă şi în niciun caz nu poate fi băută – un deziderat pe care nici staţia de epurare de la Brăila nu l-a atins încă, deşi este ceva mai „evoluată” cu o treaptă decât a noastră -, însă de acum înainte, conductele de canalizare ale oraşului nu se vor mai opri direct în Dunăre, cum se întâmpla până acum, când mizeria gâlgâia în aval de plaja publică şi priza de apă – măsură rudimentară şi unică până acum de protecţie a sănătăţii publice, gândită de autorităţi.   

Beneficiile noii staţii de epurare au fost prezentate de primarul Dumitru Nicolae şi directorul SC Apă Canal, Gelu Stan, în sala arhiplină de peste 230 de persoane – angajaţi fericiţi de ziua liberă de la Apă Canal, reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Gospodărirea Apelor, consilieri locali, funcţionari din primărie dar şi invitaţi din judeţele Brăila, Alba Iulia etc – a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii. De aici, toată lumea a mers pe teren, la staţia de epurare, pentru a vedea dar mai ales simţi ce şi cum merge treaba.

Toate oficialităţile au respirat aburii care emanau de rezervoarele uriaşe cu apă menajeră, mirosul specific de canalizare fiind, cum s-ar spune, la el acasă. Angajaţii au dat asigurări că mirosul emanat va fi suportabil chiar şi vara şi nu va ajunge la blocurile din apropiere, lucru pe care nu l-au crezut chiar toţi. De altfel, mirosul de mâl de canalizare (nerecunoscut de autorităţile brăilene) adie şi pe dig, în apropierea staţiei de epurare a apelor uzate a municipiului Brăila, investiţie ISPA dată în folosinţă în urmă cu doar două săptămâni. 

Cum se curăţă apa murdară?

Noua staţie de epurare – dotată doar cu prima din cele trei trepte tehnologice câte există (mecanică, biologică şi terţiară) –are în componenţă două linii de tratare, prin care apa este filtrată, iar, în final, este deversată în râul Siret. Gunoaiele rezultate (PET-uri, cârpe etc) din prima filtrare sunt depozitate la groapa de gunoi, iar nămolul care apare în urma decantării intră într-un proces de fermentare, în urma căruia gazul rezultat este folosit la o centrală de cogenerare. Aceasta va produce agent termic şi energie electrică necesare pentru funcţionarea staţiei.

Potrivit lui Gelu Stan, directorul SC Apă Canal (beneficiarul lucrării), staţia de fermentare a nămolului va începe să funcţioneze din primăvară, însă la capacitate maximă, doar după 2015, când se vor finaliza cea de-a doua treaptă şi cea terţiară a staţiei. Stan a precizat că următoarele două trepte ale staţiei vor costa în jur de 30 de milioane, din totalul celor 130 de milioane de euro, accesate prin POS Mediu.

Fără reproşuri sau penalizări pentru firma falimentară Sistem Yapi

Valoarea lucrărilor staţiei de epurare inaugurată ieri depăşeşte 20 de milioane euro, din care Uniunea Europeană, prin Programul ISPA, a asigurat 90,24 la sută, Guvernul României prin bugetul de stat – 5,68 la sută şi fonduri proprii ale Apă Canal Galaţi – 4,08 la sută. Să amintim însă că proiectul ISPA trebuia să fie finalizat anul trecut, dar a fost prelungit cu încă un an cu acordul UE.

Lucrările de construcţie la staţia de epurare a apelor uzate şi la colectorului de canalizare asociat au fost realizate de firma turcească Sistem Yapi, până anul trecut, când, din cauza falimentului ei, din cauza problemelor financiare pe care le-a avut, lucrările au fost subcontractate firmelor gălăţene ERG Termrom şi Euro Pec. Fiecare din cele două firme au fost reprezentate la vârf, patronii vorbind scurt şi la obiect despre lucrările făcute şi calitatea vieţii gălăţenilor care a crescut odată cu inaugurarea staţiei de epurare. Nu la fel de clari în declaraţii au fost însă reprezentantul firmei de consultanţă al proiectului ISPA (consorţiul germano-danez  IGIP-CarlBro), sau directorul Gelu Stan, atunci când au fost întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de calitatea lucrărilor efectuate de Sistem Yapi – cea al cărei faliment era să lase Galaţiul cu o staţie de epurare făcută pe jumătate! Iniţial, conform contractului de finanţare semnat cu UE, Yapi ar fi trebuit ca, în schimbul celor 9,11 milioane de euro, să înceapă lucrările în martie 2008 iar în termen de fix doi ani, să termine lucrarea.

Din păcate, firma a intrat în faliment, iar dacă la nivel local nu s-ar fi găsit cele două firme care să continue lucrările – cu girul Ministerului de Finanţe, cel care, de altfel, a şi organizat licitaţia iniţială prin care firma turcească a câştigat lucrarea! – proiectul staţiei de epurare ar fi putut avea acum destinul sălii de conferinţe neterminată de lângă Prefectură – lucrare abandonată şi fonduri europene pierdute tot din cauza falimentului societăţii spaniole de construcţii. 

Deşi este evident că legislaţia în domeniu ar trebui modificată astfel încât situaţii de acest gen să nu se mai repete, nici una din autorităţile prezente nu a pus „degetul pe rană”, cu excepţia primarului Dumitru Nicolae. „Ar trebui să se elimine posibilitatea ca o firmă de construcţii să câştige licitaţia oferind jumătate de preţ din cel de pornire!”, a spus acesta. Iar licitaţiile unor astfel de proiecte ar trebui organizate măcar şi cu implicarea beneficiarilor finali – în cazul nostru, primăria şi Apă Canal – şi nu ca acum când licitaţia a fost făcută de Ministerul de Finanţe care apoi a transferat totul (inclusiv firma care a câştigat licitaţia!) spre Apă Canal.

Însă, din păcate, astfel de declaraţii nu se fac în mod oficial şi mai ales nu în cadrul unor evenimente ca cel de ieri. Cu foarte mare greutate am reuşit doar să aflăm că Sistem Yapi nu a primit nici o penalizare pentru întârzierile şi falimentul invocat, singura „pedeapsă” fiind aceea că pentru prelungirea de un an a lucrărilor a plătit din propriile buzunare consultantul germano-danez! În concluzie, toată lumea este mulţumită: primarul, că s-au finalizat lucrările, şeful Apă Canal, că gestionează o modernă staţie de epurare, consultantul străin, că şi-a primit banii (inclusiv pe un an în plus faţă de contractul iniţial), iar firmele gălăţene, că au lucrat bine, pe bani buni şi se pot lăuda acum şi cu portofoliul unor lucrări ISPA… În plus, nivelul de civilizaţie al oraşului a crescut. De la zero la 4, nota dată de Gelu Stan (dintr-o scară de până la zece) care însă a adăugat că Galaţiul va lua note şi mai mari după 2015, când staţia de epurare se va moderniza, iar apa rezultată va fi clară ca cea de băut.

Citit 6299 ori Ultima modificare Joi, 15 Decembrie 2011 23:03

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.